„În acest an, am decis ca Instituția Prefectului să nu organizeze o ceremonie publică oficială de Ziua Imnului Național, considerând că situația prin care trece județul Brașov și în care se găsește România, din cauza pandemiei, nu este una propice festivităților. Dar profunda încărcătură emoțională a imnului, mesajul său mobilizator vibrează poate mai puternic în suflete în această perioadă dificilă și ne îndeamnă să reflectăm la datoria noastră, a tuturor, de a cinsti valorile identitare românești și de a le cultiva în conștiința tinerei generații”, a declarat prefectul județului Brașov, Mihai-Cătălin Văsii.
Astăzi este ziua lui, a Imnului de Stat al României.
Povestea sa, nu lipsită de controverse, a început la Brașov, unde poetul și revoluționarul Andrei Mureșanu a scris și a publicat, în numărul din 21 iunie 1848 al revistei „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (supliment al Gazetei de Transilvania), poezia „Răsunet” („Unu resunetu”). Textul a fost pus pe note și a fost cântat pentru prima data – conform mai multor cercetători – tot la Brașov, în Șchei, și nu pe 29 iulie 1848 în Parcul Zăvoi, din Rm Vâlcea, cum s-a acreditat. Însă, dincolo de orice controversă, un lucru este clar: Brașovul merită să fie cunoscut și drept „oraș al imnului national”.
În peste 170 de ani, ne-a însuflețit în cele mai grele momente ale istoriei noastre ca națiune.
L-au cântat ostașii în Războiul de Independență, în Primul și al Doilea Război Mondial.
L-au cântat toți românii în timpul crizei de după lovitura de stat din 23 august 1944.
L-au cântat brașovenii care au protestat împotriva comunismului în 15 Noiembrie 1987.
L-au cântat, în Decembrie 1989, mulțimile care au ieșit pe străzi, strigându-și dorința de libertate.
Ne-a unit, ne-a dat curaj, ne-a trezit conștiința națională și ne-a făcut mândri că suntem români.
