Președintele României, Nicușor Dan, a susținut joi, 2 octombrie 2025, declarații de presă după participarea la reuniunea Comunității Politice Europene de la Copenhaga, Regatul Danemarcei.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor de presă:
Bună ziua!
Am avut ieri Consiliul European și azi e Comunitatea Politică Europeană. Consiliul European de ieri a avut tema securității europene, inclusiv Ucraina. Și aici cea mai mare parte a discuțiilor s-a concentrat pe acel plan de acțiune cu care Comisia Europeană a spus că va veni la Consiliul European formal de peste trei săptămâni de la Bruxelles. Și au fost contribuții ale statelor pe cum ar trebui să fie acel plan de acțiune. Adică noi pentru moment aveam niște instrumente financiare pentru apărarea europeană și acum ele trebuie integrate într-un plan de acțiune.
Comunitatea Politică Europeană a început acum trei sau patru ani. El reunește țările din Uniunea Europeană, țările din Europa care nu sunt în Uniune și câteva instituții, cum ar fi OSCE, Consiliul Europei, bineînțeles, instituțiile europene. Și, din nou, aici a fost o discuție despre securitatea europeană, ca și la discuția de ieri de la Consiliu.
Când vorbim de securitate, vorbim și de amenințări fizice, dar vorbim și de drone – am avut niște experiențe pe plan european în săptămânile care au trecut. Vorbim de războiul hibrid, de dezinformare și de atacuri cibernetice.
A fost o sesiune plenară, după care au fost câteva grupuri de lucru. Eu am participat la cel pe securitate cu toate componentele astea pe care le-am spus și, așa cum v-am spus de dimineață, am prezentat raportul pe care Parchetul a făcut pe alegerile din noiembrie anul trecut.
În cadrul Comunității Politice, a avut loc ulterior un grup de lucru pe tematica drogurilor, care s-a finalizat cu o declarație comună pe care România a semnat-o, care, în esență, spune că este un fenomen care ne afectează pe toți și că țările europene, din Uniune sau nu, trebuie să colaboreze pe trasee, pe informații, pe urmărirea banilor și pe partea, ca să-i spunem așa, științifică a fenomenului, care sunt substanțele și care sunt metodele medicale pe care le avem la dispoziție.
A fost, de asemenea, o discuție – în urmă cu doi ani s-a constituit un grup de lucru restrâns pe Moldova la care România este parte din momentul în care acest grup s-a constituit -, în care, pe de-o parte, doamna Președinte ne-a prezentat tabloul societății în aceste alegeri parlamentare care au trecut, situația pe corelarea administrativă și legislativă cu exigențele Uniunii, și s-a discutat de pașii următori pentru aderarea efectivă a Republicii Moldova în Uniune.
Și am avut o discuție bilaterală cu Prim-ministrul Suediei. Aici am discutat foarte mult de posibilitățile de colaborare în ceea ce privește industria de apărare și în general de colaborarea pe securitate și pe economie, dar, cum am spus, în special pe zona de industrie de apărare.
Și am avut, de asemenea, o discuție cu Prim-ministrul Armeniei. După cum știți, următoarea reuniune a acestei Comunități Politice Europene va avea loc în Armenia în mai anul viitor, când voi participa, și, pentru România, zona Caucazului este foarte interesantă din perspectivă economică. Dacă aveți întrebări.
Jurnalist: Aș vrea să revin la declarațiile pe care le-ați făcut dimineață referitoare la zidul de drone, pentru că pare a fi subiectul fierbinte al acestei reuniuni. Ne puteți preciza ce înseamnă că va deveni operațional în câteva luni? Acum o săptămână Comisarul Kubilius a spus că doar pentru partea de detectare va fi nevoie de un an. Ne puteți da detalii legate de acest aspect, de implementare și de finanțare? S-a stabilit cât va costa acest zid anti-dronă, de unde vor veni fondurile? Și ne-ați spus mai devreme că fondurile de apărare se vor integra în planul de acțiune. Dacă ne puteți da mai multe detalii.
Președintele Nicușor Dan: Cu titlu general, cu privire la finanțare – finanțare pentru apărare, finanțare pentru Ucraina, finanțare pentru această nouă amenințare, dronele – e o discuție care a început azi în Consiliu și care urmează să continue la Consiliul următor de la Bruxelles din 23-24 octombrie. Deci este o discuție care a început. Nu pot să vă spun în momentul acesta sume sau altceva, pentru că discuția nu s-a terminat. În ceea ce privește acest sistem de drone pe Flancul Estic și în general cum se apără Europa de drone, așa cum v-am spus, este o discuție pe partea tehnică operațională care se poartă între miniștrii apărării, care se întâlnesc mult mai des decât se întâlnește Consiliul European la nivel de lideri. Și treaba Consiliului European este să discute de bani și de calendarul de realizare a măsurilor care se propun, de acel plan de acțiune care va cuprinde și discuția despre drone.
Jurnalist: Deci, practic, până acum nu s-a stabilit nimic concret în ceea ce privește un termen, sau de unde va veni finanțarea, sau câteva detalii legate de aceste aspecte.
Președintele Nicușor Dan: Da, cum am spus, azi a fost o discuție preliminară despre ceea ce veți vedea la finalul reuniunii din 23-24 octombrie, acel plan de acțiune pe toată problematica de securitate a Europei, inclusiv drone.
Jurnalist: Domnule Președinte, ministrul apărării, dar și ministrul de externe au vorbit în țară despre o inițiativă comună a României și Ucrainei pentru construcția de drone cu fonduri europene. Aș vrea să vă întreb dacă acest proiect a apărut în discuțiile de ieri legate de securitatea europeană sau dacă ați avut discuții pe această temă poate și cu Președintele Zelenski, care a fost prezent astăzi aici.
Președintele Nicușor Dan: Da…
Jurnalist: Care ar fi orizontul pentru acest proiect?
Președintele Nicușor Dan: Ce am învățat toți de la acest război din Ucraina este că tehnologia și în special tehnologia pe drone avansează foarte rapid, și nu mai este vorba de a avea bani pentru a cumpăra o tehnologie care există, ci de a ține pasul cu evoluția tehnologică pentru o tehnologie care nu exista în 2022, când a început războiul. Deci acesta este cadrul general. Acum există o expertiză care nu este uniformă între țările europene și țările membre NATO pe drone și mai ales pe a te apăra de drone. Între țările europene, Ucraina în mod evident, pentru că este într-un război, are o capacitate tehnologică în momentul acesta, și România, ca mai toate țările europene, vrea să intre într-o colaborare cu Ucraina pentru ca, într-o negociere comercială care să fie reciproc avantajoasă, să acceadă la această tehnologie. Cam asta e.
Jurnalist: Deci în acest moment proiectul este în stadiul de intenție a României?
Președintele Nicușor Dan: În stadiul de discuții deja.
Jurnalist: Am înțeles. Și o a doua întrebare internă, dacă îmi permiteți, spuneați că în luna septembrie ați putea să vă lărgiți echipa de consilieri.
Președintele Nicușor Dan: Octombrie se va întâmpla, sigur.
Jurnalist: Octombrie, deci ați prelungit termenul.
Președintele Nicușor Dan: Da, da, prima jumătate a lui octombrie.
Jurnalist: Voiam să ne dați mai multe amănunte despre discuțiile pe care le-ați avut cu liderii europeni referitoare la anularea alegerilor, la dosarul pe care l-ați prezentat. Care a fost reacția liderilor europeni și dacă va exista un set de măsuri care să fie implementat la nivel european, având în vedere că multe dintre țările europene vor avea alegeri, chiar și în acest an și în cursul anului viitor. Dacă va exista un set de măsuri implementat la nivel european și dacă va fi folosită experiența României.
Președintele Nicușor Dan: Da, în primul rând că am venit cu documentul. Și foarte mulți dintre oamenii cu care am discutat mi-au cerut o copie și mi-au zis că o să-l citească pe avionul de întoarcere. Am și pentru dumneavoastră, dacă vreți, în limba română, același document. Deci a existat interes. Ca să rezum ce v-am spus de dimineață, noutatea acestui document este că descrie un mecanism care, foarte pe scurt, înseamnă site-uri pe diferite teme care sunt aparent benigne, cum ar fi spiritualitatea, site-uri pentru care Parchetul a dovedit că publicitatea a fost făcută de niște firme din Rusia, care trimit la niște așa zise site-uri de știri, care trimit la clone ale unor site-uri care sunt respectabile, deci acest mecanism este descris. În ceea ce privește ce face Uniunea Europeană, Comisia și-a propus ca, până la sfârșitul acestui an să propună, cel puțin în dezbatere, un așa-numit scut democratic și probabil că în săptămânile următoare vom discuta despre ce înseamnă asta.
Jurnalist: Adică nu aveți exact date.
Președintele Nicușor Dan: Așteptăm ca Comisia să vină cu propunerea și după aceea să avem dezbatere.
Jurnalist: Dar România a luat măsuri după alegeri, am văzut câteva dintre ele, însă, în momentul de față, spuneau și liderii europeni, și Președintele Franței, că există o intensificare a războiului hibrid, ceea ce se vede și în România. Autoritățile române au un plan, există un set de măsuri implementate la nivel național?
Președintele Nicușor Dan: În acest moment, există o cooperare a instituțiilor care, în cazuri de vădită dezinformare, pur și simplu dau conținutul jos, dar mai avem de lucru la cum să combatem asta.
Jurnalist: Și dacă îmi permiteți și o întrebare pe intern. Ați cerut ca combaterea evaziunii fiscale să fie trecută în Strategia Națională de Securitate și să fie discutată în CSAT. Există vreo măsură sau un raport final?
Președintele Nicușor Dan: În ședința CSAT de la sfârșit de iunie, am discutat subiectul evaziunii fiscale. Am avut o discuție de acum două săptămâni aproximativ cu ministrul de finanțe, de asemenea. Există un produs informatic românesc cu care ANAF-ul lucrează și care a permis să se detecteze niște, nu știu cum să le spun, un fel de firme-fantomă care ajută la decontarea unui TVA care nu există. Plănuiesc să facem o comunicare publică cu ministrul de finanțe pe unde suntem în procesul de digitalizare în combaterea acestui fenomen.
Jurnalist: Știu că în cadrul acestei reuniuni și Moldova a venit cu experiența pe zona aceasta de atacuri hibride. Am văzut rezultatul alegerilor. Moldova a fost cu siguranță mult mai bine pregătită decât România. Voiam să vă întreb ce credeți dumneavoastră că ar trebui să învețe autoritățile noastre din ceea ce s-a întâmplat în Moldova și faptul că a fost mult mai bine pregătită.
Președintele Nicușor Dan: Moldova a fost mult mai bine pregătită pentru că s-a așteptat să vină ceea ce a venit, spre deosebire de România care, inclusiv în 2024, a ajutat Republica Moldova, dar nu și-a închipuit că un atac de magnitudinea celui care a avut loc în România va avea loc, asta este principala diferență. Acum, evident, dacă vom avea alegeri, un fenomen cum a fost cel din noiembrie 2024 nu se va mai întâmpla. Dar, în general, pe zona de comunicare publică, rețele sociale, mai avem lucruri de făcut.
Jurnalist: Și o întrebare pe intern, dacă îmi permiteți: chiar dacă a fost renegociată ținta de deficit, sunt măsuri care stau pe loc. Avem, pe de o parte, aceste pachete pe care, în momentul de față, Coaliția nu a ajuns la un consens. Mă refer aici la reforma la nivel local și, în același timp, sunt și pachetele blocate la Curtea Constituțională, Credeți că, în acest context, mai suntem în riscul de a pierde fondurile europene, de a fi suspendate fondurile europene?
Președintele Nicușor Dan: Nu, acest risc nu există. Nu există vreun risc pe fonduri europene în acest moment. Și, în măsura în care vom continua politica pe care am avut-o până în momentul ăsta, riscul acesta se va îndepărta și mai mult. Au fost cinci pachete din care patru vor fi dezbătute de Curtea Constituțională, o să vedem ce se întâmplă acolo. Pachetul pe administrație este mai mult un pachet de reformă decât unul care să țintească direct deficitul. Este nevoie de o reformă a administrației publice, centrale și locale. S-a început cu administrația publică locală, dar suma de care vorbim acolo nu e în măsură să afecteze traseul pe deficit.
Jurnalist: Astăzi a fost aprobat în Guvern proiectul de lege privind pregătirea populației pentru Apărare. Pentru că proiectul anterior, care a devenit și lege, legat de protejarea spațiului aer, a iscat o grămadă de discuții, a iscat o grămadă de fake news-uri, pot să spun, dumneavoastră, aveți un mesaj pentru români înainte de dezbaterile pe acest proiect? Adică se vorbește de rezerviști, de voluntari.
Președintele Nicușor Dan: Mulțumesc! Nu am urmărit, vă mărturisesc, ce s-a întâmplat azi în țară, dar știu că domnul ministru al apărării a spus că, în momentul în care proiectul ăsta va pleca de la Guvern către Parlament, va face o conferință de presă în care va răspunde la toate întrebările. S-a întâmplat? S-a întâmplat, perfect. Legea veche prevedea un mecanism cumva de constituire a unei forțe de rezerviști, care nu a funcționat, Adică am discutat asta în CSAT și rezultatul legii vechi a fost că avem vreo 4.000-5.000 de rezerviști în urma acelei proceduri legislative, și evident că asta nu este suficient. Principala modificare constă în acel stagiu militar de patru luni, care este plătit atât pentru cei care instruiesc, care sunt, evident, ofițeri din Armata României, cât și pentru cei care fac această pregătire militară de patru luni, deci e ca un job de patru luni în care oamenii se duc și învață armată – în mod voluntar, da? Trebuie să subliniem, și ăsta este mesajul cel mai important pentru români: în mod voluntar, niște că oamenii pot să aleagă să fie plătiți timp de patru luni pentru a învăța disciplina militară. Acesta este mecanismul și o să vedem în timp care vor fi efectele în ceea ce privește oamenii care fac acest stagiu și rămân în rezerva Armatei României.
Jurnalist: Domnule Președinte, cum simțiți atmosfera în cadrul Consiliului European acum, când vine vorba despre extinderea Uniunii Europene, și aderarea Republicii Moldova și Ucrainei, mai ales după ce am văzut și rezultatul alegerilor din Moldova?
Președintele Nicușor Dan: În primul rând, cu mare entuziasm după victoria forțelor pro-occidentale la Chișinău. În al doilea rând, dorința ca acest proces în ceea ce privește Moldova să se încheie cât mai repede, și de-o parte și de cealaltă, și bineînțeles că, ca să facem tabloul complet, s-a discutat destul de mult de opoziția Ungariei la includerea Ucrainei în Uniune și atunci este această problemă tehnică de rezolvat cât timp, pentru moment, cele două țări merg împreună. Dar, dincolo de asta, există o voință puternică din partea Uniunii pentru ca cel târziu în 2028 Moldova să devină parte.
Jurnalist: Și, pentru a fi respectat acest termen, credeți că s-ar putea lua în discuție și o decuplare a celor două state și Republica Moldova să adere în 2028?
Președintele Nicușor Dan: Este o discuție tehnică, sunt foarte multe variante care sunt explorate. În orice caz, există această voință puternică, și eu aș paria pentru asta, că se va întâmpla până în 2028.
Jurnalist: Și dacă îmi mai permiteți o întrebare, tot premierul maghiar declara astăzi că Uniunea Europeană a decis să intre în război, referitor la discuțiile din prima zi a reuniunii de la Copenhaga. Cum priviți această declarație?
Președintele Nicușor Dan: Da, nu a fost făcută în interiorul Consiliului, nu știu ce a declarat la presă. Evident că nu este un război. În primul rând, noi avem un război de agresiune în Ucraina, care a destabilizat, a rupt o pace și o prosperitate care s-au stabilit după al Doilea Război Mondial și față de care cel puțin toate țările din Uniune s-au angajat să o păstreze, această ordine internațională, deci atunci a fost obligatoriu ca ele să ajute țara agresată, Ucraina. Pe de altă parte, vedem diverse forme de agresiune din partea Rusiei. Am vorbit de un proces de dezinformare sistematică în Moldova, în România și în multe din țările vecine. Nu am vorbit, dar este arhicunoscut că există atacuri cibernetice la infrastructură, infrastructura electronică din multe țări europene. Acum vedem fenomenul acesta al dronelor care afectează spațiul aerian al țărilor și, cum am văzut la Copenhaga zilele trecute, perturbând aeroportul, perturbă activitatea de zbor și astfel perturbă economia. Deci, față de toate aceste amenințări, Europa, în momentul de față, pe de o parte, apără ordinea internațională și, pe de altă parte, se apără pe ea însăși.
Jurnalist: La finalul acestor reuniuni, cât de avansate sunt discuțiile la nivel european referitoare la modul în care pot fi utilizate sumele din activele rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina? Pentru că știm că există anumite țări care și-au exprimat îngrijorări în acest sens.
Președintele Nicușor Dan: Da, e una din discuțiile tehnice care a avut loc ieri și care este abia la început, pentru că este o situație juridică nouă. Dreptul internațional în zona asta financiară nu s-a confruntat cu tipul acesta de probleme. Sunt juriști care privesc tipul acesta de problemă din toate aspectele și, după aceea, ei urcă la nivelul decidenților politici care să decidă pe baza acestor informații. Există, bineînțeles, pentru că e drept, nu e matematică, există niște scenarii de risc, niște întrebări despre cine își asumă riscul, deci e o discuție complexă.
Jurnalist: Și dacă îmi mai permiteți o întrebare: Ministerul Apărării a cerut aprobarea Parlamentului pentru achiziția de tancuri Abrams în valoare de peste șapte miliarde de dolari. Cât de necesară este pentru România o astfel de achiziție, ținând cont că este vorba despre o sumă destul de mare? Iar, în al doilea rând, la nivel european, se vorbește despre acel scut, acel zid antidrone.
Președintele Nicușor Dan: Există un plan național de înzestrare, care a fost aprobat de CSAT și care vizează o înzestrare până în 2040. Pe măsură ce tehnica militară evoluează, acest plan se adaptează. Este cert că România a avut un deficit de înzestrare până de curând și, atunci, pe diferite tipuri de echipamente, e nevoie ca acest deficit să fie compensat. Dincolo de asta, e o discuție tehnică, tot timpul e o discuție tehnică între Guvern, Ministerul de Finanțe, Ministerul Apărării și comandanții Corpurilor de Armată, ce să cumperi mai întâi în banii – 2,3-2,5% – banii pe care alocăm în fiecare an pe apărare, cam asta e.
Mulțumesc!
