Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut miercuri, 10 iulie 2024, declarații de presă în marja Summitului aniversar al NATO, la Washington, D.C., Statele Unite ale Americii.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor:
Bună ziua!
Suntem deja în plin Summit NATO. Am început aseară cu un eveniment festiv, cu ocazia a 75 de ani de când s-a înființat NATO, iar astăzi și mâine este Summitul propriu-zis, care are loc aici, la Washington. Contextul este unul special pentru noi – 20 de ani de NATO, dar este, sigur, și un context mai festiv – 75 de ani de când s-a înființat NATO.
Apartenența noastră la NATO a constituit baza pentru dezvoltarea țării noastre, iar în prezent România și cetățenii săi beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din toate timpurile.
Reuniunea din aceste zile are loc în contextul celei mai mari crize de securitate de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace. Am spus-o și o repet: Rusia rămâne cel mai mare risc pentru securitatea europeană, dar şi pentru securitatea euroatlantică. În fața atacurilor hibride folosite de Kremlin, statele NATO trebuie să fie pregătite să se apere.
Așadar, deciziile pe care urmează să le luăm în următoarele zile vor conduce la acțiuni și mai eficiente pentru a consolida securitatea noastră. Unitatea și solidaritatea reprezintă clar avantajul nostru strategic și s-a văzut în anii de când a început agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei foarte clar acest lucru.
Summitul are mize importante pentru securitatea noastră și va marca progrese decisive pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO, în special de-a lungul Flancului Estic și la Marea Neagră.
Pentru noi, este esențial ca regiunea Mării Negre să fie tratată în continuare ca una de importanță strategică, iar Alianța să dezvolte în continuare o abordare structurată față de această regiune.
O abordare mai structurată înseamnă un pachet de măsuri concrete pentru consolidarea posturii, creșterea capacității de monitorizare, anticipare și răspuns, respectiv pentru creșterea prezenței aliate.
România își aduce propria contribuție în acest sens. De exemplu, împreună cu Turcia și Bulgaria am înființat un grup naval operativ care a început recent deja prima sa misiune de deminare în Marea Neagră.
Iată un bun model de cooperare a statelor riverane pentru a face Marea Neagră un spațiu mai sigur. Am convingerea că pe viitor și alți Aliați vor dori să participe la eforturile noastre în regiune, pentru că securitatea unui aliat înseamnă de fapt securitatea tuturor.
De asemenea, noi am facilitat un coridor în Marea Neagră pentru tranzitul navelor ucrainene care transportă cereale și am investit masiv în infrastructură pentru facilitarea tranzitului cerealelor ucrainene, România fiind de doi ani încoace printre cei mai activi susținători ai viabilității economice a Ucrainei.
Veți vedea în Declarația finală, care va fi dată publicului mâine, că Aliații vor exprima solidaritatea cu Aliații afectați de încălcările spațiului aerian aliat de către Rusia și că NATO adoptă măsuri de întărire a apărării aeriene pe Flancul Estic. Asta, sigur, ne privește pe noi și cu toții ne amintim de situațiile în care drone au căzut pe teritoriul nostru național.
În ceea ce privește consolidarea posturii pe Flancul Estic, noi urmărim în mod concret să ne asigurăm că Planurile de Apărare ale Alianței pot fi executate întocmai.
Dincolo de exprimările tehnice pe care le veți auzi în zilele care urmează, acest lucru se traduce inclusiv prin asigurarea necesarului de forțe și capabilități, continuarea eforturilor în domeniul mobilității militare și protecția infrastructurii critice.
Am accentuat de-a lungul acestui an, de la ultimul Summit până acum, importanța mobilității militare și iată că aici, la Washington, România se va alătura unui coridor de mobilitate militară, alături de Bulgaria și Grecia. Este o inițiativă care ne aparține.
Suntem gata să ne asumăm în continuare un rol activ, inclusiv prin găzduirea de structuri solide de comandă și control.
De asemenea, în marja acestui Summit vom definitiva cu Bulgaria decizia anunțată anul trecut la Vilnius de creare a unui Comandament regional pentru Forțele Speciale, pe care ambii Aliați, România și Bulgaria, îl pun la dispoziția NATO.
Așa cum veți constata, acest Summit va evidenția și un angajament politic și practic sporit al NATO pentru Ucraina, oferind mai multă predictibilitate.
Pe linie politică, România susține ca perspectiva transatlantică pentru Ucraina să fie confirmată ireversibil.
Din punct de vedere practic, ne dorim un pachet ambițios, care să includă lansarea misiunii NATO în Ucraina și mecanismul financiar care va sta la baza viitoarei asistențe militare acordate Ucrainei, adaptat la PIB-ul fiecărui stat aliat.
Și aici vreau să fiu foarte clar: acest angajament financiar are în vedere cuantificarea asistenței multi-dimensionale pe care noi am oferit-o deja și vom continua să o oferim Ucrainei. Deci, este vorba de ce s-a făcut până acum plus ce se consideră că se va face în viitor. Așadar, este vorba despre reflectarea a ceea ce fiecare Aliat, inclusiv România, a făcut și va continua să facă în sprijinul Ucrainei.
Important, de asemenea, vom semna aici, la Washington, probabil mâine dimineață, Acordul de cooperare în domeniul securității între România și Ucraina, în implementarea Declarației G7 adoptate în marja Summitului NATO de anul trecut. Astfel ne alăturăm celorlalți aliați și parteneri care au semnat deja acest tip de document bilateral cu Ucraina.
Totodată, vom agrea la nivel aliat un sprijin sporit pentru alți parteneri vulnerabili afectați de război și de comportamentul agresiv al Rusiei, iar pentru noi evident, importanța cea mai mare în acest context o acordăm Republicii Moldova. Și după cum o să vedeți în Declarația finală, Republica Moldova este reflectată adecvat în Declarație. Aceasta trebuie sprijinită să contracareze atacurile permanente hibride din partea Rusiei.
Consolidarea securității Ucrainei și a Republicii Moldova înseamnă, până la urmă, sporirea propriei noastre securități și a securității întregului spațiu euroatlantic.
Discuțiile de mâine cu partenerii din Indo-Pacific vor fi de asemenea extrem de relevante pentru modul în care putem coopera eficient pentru a apăra ordinea internațională bazată pe reguli.
Închei spunând că acest Summit va fi mai mult decât unul aniversar, pentru că ne aflăm într-un moment care solicită o solidaritate mai puternică a Aliaților.
Așadar, vom avea un Summit al deciziilor de substanță, menite să apere valorile care unesc cele două maluri ale Atlanticului și în final, să ne asigure securitatea, lucru foarte important pentru noi, pentru România și pentru români.
Dacă aveți întrebări legate de aceste chestiuni, poftiți!
Sesiune de întrebări și răspunsuri:
Jurnalist: Bună ziua! Voiam să vă întreb … sunteți partizanul acestui concept de apărare înaintată pe Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice. În contextul în care dumneavoastră v-ați retras din cursa pentru postul de Secretar General NATO, donăm un sistem strategic PATRIOT, am luat o serie de măsuri pentru sprijinirea Ucrainei și conceptului de la Vilnius care se referă la conceptul de apărare și descurajare. Ce ne putem aștepta concret pentru întărirea acestui concept de apărare înaintată: noi echipamente militare, noi baze militare, noi efective pe teritoriul țării noastre? Puțin mai concret, dacă se poate.
Președintele României: Da. Acum, haideți să vă răspund așa, mai politic, la prima parte a întrebării. Noi facem toate aceste lucruri: sprijinim Ucraina, donăm PATRIOT, ajutăm Moldova, ajutăm și pe alții din regiune, pentru că putem și pentru că noi considerăm că așa este corect. Iar pentru că noi putem, este o afirmație care cred că toată lumea o înțelege așa cum trebuie. România s-a transformat dintr-un stat care s-a rugat să primească ajutor de orice fel, vă amintiți anii ’90, primii ani din 2000, s-a transformat într-un stat care are forța, energia și capacitățile să exporte securitate în întreaga regiune. Este mare lucru. Este un drum complicat pe care îl avem în spatele nostru, un drum complicat pe care îl avem în față, dar România a devenit mai sigură, mai puternică și mai implicată, în special în ultimii 10 ani. Pretenția noastră este ca atunci când donăm sisteme de mare capacitate, gen PATRIOT, să fim compensați rezonabil. Aceste lucruri se negociază și în aceste zile cu partenerul american, cu NATO, și deja s-au obținut primele progrese. Când se finalizează discuția, vom face publice discuțiile, vom fi într-o situație bună și după. Iar în ceea ce privește chestiunile pe care le-am spus chiar înainte, de întărire a Flancului, știți foarte bine că toate bazele americane și NATO din România sunt într-un proces amplu de extindere, de întărire, numărul efectivelor aliate crește constant, Kogălniceanu, Cincu etc., iar acest lucru este ceea ce ne dorim, dar este natural, în situația în care vrem un Flanc Estic puternic, acest lucru nu înseamnă doar hârtii și angajamente politice, înseamnă, practic, militari, dotări militare și proceduri și aceste lucruri toate vor fi îmbunătățite la Summitul din aceste zile, de aici, de la Washington.
Jurnalist: Ați explicat deja, este un context internațional tulbure. Participați la acest Summit pentru ultima oară în calitate de Președinte al României, iar presa internațională folosește numele dumneavoastră legat de alte funcții internaționale. Având în vedere că aveți o experiență vastă în și, sigur, o părere personală despre relația NATO-UE, cum vă veți implica mai departe după ce vă terminați mandatul de Președinte al României în dezvoltarea acestor relații?
Președintele României: Asta va arăta viitorul, cum se spune.
Jurnalist: Domnule Președinte, aș avea nevoie, vă rog, în primul rând, de o precizare. Aceste negocieri pe care spuneți că le-ați întreprins legat de compensația pentru sistemul PATRIOT, presupune un alt sistem PATRIOT pe care România îl va primi sau este vorba despre muniție, despre echipamente de protecție antiaeriană de un alt tip?
Președintele României: În CSAT am discutat acum câteva zile in extenso această chestiune și am dat un mandat Ministerului Apărării – și domnul ministru Tîlvăr este prezent aici și am discutat chiar înainte să intrăm în această conferință -, se negociază și dorința noastră este să primim un alt sistem PATRIOT la schimb, sigur, nu mâine, dar într-un viitor relativ apropiat, dar pentru a compensa absența sistemului pe care îl dăm acum, cred că vom reuși să obținem și sisteme care vor fi livrate mai repede și vor asigura o mai bună supraveghere a spațiului aerian național.
Jurnalist: Și mai am o întrebare, vă rog, legată de momentul anunțului dumneavoastră: ați spus că vă doriți șefia NATO. Voiam să vă rog să ne precizați dacă la acel moment aveați negocieri și aveați semnale că există susținere pentru candidatura dumneavoastră, dacă aceste negocieri au fost niște promisiuni înșelate sau dacă ați dorit să fiți un candidat de rezervă în situația în care Mark Rutte nu ar fi obținut susținerea unor state precum Ungaria sau Turcia. Dacă puteți să ne explicați cum a fost acel moment al anunțului dumneavoastră, surprinzător pentru toată lumea.
Președintele României: Da, n-aș vrea să intru în detalii, fiindcă ar trebui să dezvălui felul în care s-au poziționat unii și alții și acest lucru nu se face, cel puțin eu nu-l fac Au fost negocieri interesante, au fost discuții pe care le-am purtat și pe care le-aș clasifica ca foarte bune, deci foarte deschise, informale, au fost toate discuțiile unu la unu și în final am decis că soarta NATO este mult mai importantă decât soarta mea politică și înainte să existe o concluzie finală generală, am decis, în consecință, să mă retrag din cursă pentru a permite numirea unui Secretar General NATO înainte de acest Summit. Cred că este bine câteodată să vedem imaginea mai mare și să acționăm în consecință.
Jurnalist: Așa cum aminteau colegii, participați la acest Summit NATO pentru ultima dată în calitate de șef de stat. Încă de la început, de la Summit-ul de la Varșovia din 2016, ați solicitat recunoașterea importanței strategice a Mării Negre pentru NATO, creșterea prezenței aliate pe întreg Flancul Estic și apărarea avansată, dar și o descurajare puternică a Rusiei. Ați răspuns în extenso la întrebările colegilor. V-aș întreba în mod particular ce așteptări și ce angajamente dorește să obțină România de la acest Summit NATO cu privire la abordarea pe termen lung a NATO față de Federația Rusă, deja definită ca principala amenințare la adresa securității euroatlantice, dar în perspectiva în care acest război nu pare să se termine.
Președintele României: Încă de când am avut onoarea să devin Președintele României, m-a preocupat chestiunea legată de securitatea națională și m-a preocupat chiar foarte mult. Atunci am analizat cu echipa mea situația în care suntem și am constatat că situația nu a fost bună. Nu a existat un concept foarte ferm de întărire a Flancului Estic, nu au existat nici un fel de planuri operaționale pentru cazul în care se întâmplă ceva. Marea Neagră fusese tratată ca un spațiu apropiat mai degrabă de Lună decât de zona euroatlantică ş.a.m.d.. Am reușit să schimbăm toate acestea. Marea Neagră, regiunea Mării Negre, are o strategie proprie pentru NATO, planurile operaționale sunt elaborate și suntem deja în faze parțial avansate de implementare. Întărirea Flancului Estic este o sintagmă comună în ziua de astăzi și, din păcate, târziu, dar așa este câteodată, Aliații au înțeles că avertizările noastre în privința asertivității ruse n-au fost povești și nu au fost frustrări pe care le-am adus noi din istorie, ci, din păcate, sunt lucruri foarte reale de astăzi și de mâine. Și de aceea am reușit împreună să schimbăm narativul. Și Rusia este considerată amenințare pentru NATO, nu din trecut, ci pentru viitor. Așa vom acționa. Nu intenționăm să mergem la război. Noi ne pregătim pentru a ne apăra și pentru a garanta pacea. Dar pacea poate fi garantată și apărată doar dacă ești puternic. Și asta facem. De aceea alocăm peste 2% din PIB pentru apărare, de aceea cumpărăm tehnică militară modernă, de aceea creștem efectivele aliate la Flancul Estic, de aceea ajutăm Ucraina, de aceea ajutăm Moldova, ș.a.m.d.. Și cred că pot să spun acum, la final, că am fost parte în toate astea.
Jurnalist: Domnule Președinte, Joe Biden a rostit numele țării noastre de două ori ieri, în discursul său, în contextul ajutorului pentru Ucraina, ajutorului militar, ceea ce ne pune cumva într-o poziție de avantaj, să spunem, la masa discuțiilor cu Aliații. Concret, dincolo de mersul firesc al lucrurilor în cadrul NATO, cum vom profita de acest avantaj, ce solicitări concrete vom avea? Mai ales că, știm foarte bine, în toamnă, în Statele Unite vor fi alegeri și s-ar putea să vedem o schimbare de optică de aici, de peste ocean, asupra NATO.
Președintele României: Obiectivul nostru este de a fi un stat cu apărare proprie puternică, cu o armată puternică care garantează securitatea României. În același timp, dorim consolidarea Flancului Estic, unitate și solidaritate între aliați. Aceste lucruri le solicităm, le dorim, dar și participăm la ele. Nu cred că suntem în situația să cerem fără să dăm și parcă în ultima vreme dăm mai mult decât cerem, pentru că putem, pentru că ne-am făcut temele, pentru că românii au înțeles care este miza securității și cred că România în ziua de astăzi are o poziție bună.
Jurnalist: Domnule Președinte, dacă îmi permiteți o întrebare despre i-aș spune elefantul din cameră de la acest Summit. Dincolo de mizele și deciziile strategice, întreaga presă americană, presa internațională privesc evenimentul ca pe un test pentru Președintele Biden, că poate să-și îndeplinească atribuțiile și să rămână în cursa pentru al doilea mandat de președinte al Statelor Unite. Dumneavoastră v-ați întâlnit recent cu Joe Biden, ați avut nenumărate discuții, întrevederi. V-aș întreba dacă considerați că această situație delicată din politica internă americană are vreun impact sau ar putea avea vreun impact asupra relațiilor transatlantice, asupra viitorului NATO, că tot sărbătorim acum 75 de ani?
Președintele României: Nu aș comenta cursa pentru preşedinția americană și nici pe candidați, fiindcă nu se face, dar sunt convins că americanii își vor alege un președinte care îi va reprezenta. Nu cred că se va schimba relația transatlantică, cum nu cred că vor apărea vreun fel de efecte îngrijorătoare pentru NATO. Deci, aceste chestiuni, după părerea, sunt speculații care nu au un fundament real și cum foarte bine știm și de acasă și din altă parte, una este discuția în plină campanie și narativul agresiv de campanie și alta este pe urmă administrația curentă și nu mă aștept la niciun fel de schimbări negative.
Jurnalist: Domnule Președinte, cât noi ne aflăm la Washington, în România a avut loc un incident care a şocat întreaga țară, cu o tânără de 19 ani care a fost sfâșiată de un urs în timp ce se plimba pe o potecă în munți, în județul Prahova, și aș vrea să vă întreb cum vedeți dumneavoastră această problemă a urșilor, care au ajuns un pericol pentru România, de vedem situații pe care le citeam în ziarele din India cu leoparzi care atacau turiștii. Este o problemă care cumva Guvernul este depășit de această problemă, România este depășită de problema urșilor scăpați de sub control?
Președintele României: Da, cred că s-a ajuns prea departe. Sunt, cum să zic, sunt foarte îngrijorat și m-a șocat evenimentul. M-a șocat. Sâmbătă am fost eu pe un traseu din Munții Bucegi și după puțin timp să aflu că foarte aproape de locul în care m-am aflat, s-a întâmplat această nenorocire. Îmi pare foarte rău pentru persoana care a fost o victimă acolo, pentru familia ei, dar îmi pare foarte rău pentru România, fiindcă avem resurse naturale incredibile și nu prea știm să le gestionăm cum trebuie. Problema cu urșii nu este deloc nouă și clasa politică a reacționat de fiecare dată la aceste incidente nefericite doar punctual. Deci este o mare emoție, se convoacă o ședință de guvern, se discută în Parlament, după care trecem mai departe. Dacă vrem în continuare să avem un turism sănătos în România, trebuie să înțelegem că nu putem să lăsăm oamenii să fie omorâți de animale, cum nu cred că animalele trebuie să fie omorâte doar pentru distracție. Dar calea de mijloc trebuie găsită și eu sper că de data aceasta cei responsabili să găsească o soluție reală. Este, între timp, evident că avem prea mulți urși, avem prea multe incidente unde oameni sunt răniți sau chiar uciși de urși și nu se poate continua în stilul acesta. Nu sunt nici vânător, nici specialist în materie, dar avem destui și este cazul să vină cu o soluție legislativă care, sigur, respectă toate normele europene, dar respectă și viața oamenilor. Nu putem să protejăm animale în detrimentul oamenilor.
Jurnalist: În urmă cu o săptămână a fost adoptată o ordonanță de urgență care privea șoferii care erau prinși drogați la volan, testați, de asemenea, cu un test rapid care, de obicei, afişează fals. Tocmai de aceea v-aș întreba, pentru că Guvernul României a anunțat că această ordonanță de urgență va fi modificată astfel încât persoanele care sunt prinse cu acest test rapid pozitiv să primească în 72 de ore din partea INML-ului o sentință, o soluție la aceste analize. V-aș întreba dacă este de ajuns acest lucru, în contextul în care cei de la INML spun că nu fac față cererilor, dat fiind faptul că au și alte cazuri pe lângă acestea.
Președintele României: Da, ceva trebuie făcut, cred că sunteți de acord. Am avut și aici prea multe accidente și prea multe incidente. Problema drogurilor a tot crescut. Știți foarte bine discuțiile pe care le-am găsit și în spațiul public. Există probleme cu drogurile până și în școli, există câteodată la șoferi și trebuie luate măsuri, dar aceste măsuri trebuie să fie corecte. Exact pentru asta ordonanţa trebuie dată fix atunci când Guvernul are toate măsurile pregătite, nu invers. Mai întâi dăm ordonanța și pe urmă fugim după medici, după truse de testare ș.a.m.d. Deci, cred că e bine și aici să punem caii în fața carului.
Jurnalist: Domnule Președinte, credeți că va funcționa varianta cu trei săptămâni consecutive de alegeri, dintre care una chiar de ziua națională? Și pe cine va avantaja acest calendar? Și, de asemenea, cum vedeți menținerea tandemului PSD-PNL la Cotroceni – Palatul Victoria?
Președintele României: Da, eu cred că va funcționa, de ce să nu funcționeze? Este puțin neobișnuit să avem trei duminici la rând alegeri, dar cine va fi avantajat? Omul de rând, fiindcă are șansa să-și pună votul pe candidatul pe care îl preferă. În ce privește Coaliția, eu cred că va exista suficientă înțelepciune pentru a păstra coaliția guvernamentală în funcțiune, pentru că dincolo de campania electorală, și vom vedea probabil o intensificare a narativelor contondente, țara trebuie guvernată și pentru asta Coaliția trebuie să-și ia măsurile cele mai potrivite pentru a permite, pe de o parte, o campanie electorală bună, pe de altă parte, o guvernare rezonabilă, până când, sigur, avem rezultatele de la alegerile generale și se va constitui noul guvern de după alegeri.
Jurnalist: Despre guvernare, vreau să completez întrebarea anterioară, Comisia Europeană avertizează că până la finalul anului vom avea un deficit bugetar de 7%, asta ar fi un lucru. Experții avertizează faptul că ne așteaptă o criză economică post-alegeri. Dumneavoastră considerați că, din cauza cheltuielilor scăpate de sub control, guvernul PNL-PSD va provoca această criză economică?
Președintele României: Nu și nu sunt de acord cu aceste evaluări, dacă îmi permiteți, să o spun așa franc. Nu ne așteaptă nicio criză economică, nu ne așteaptă creșteri fantastice de taxe, dar nici nu cred că putem să ne așteptăm la austeritate guvernamentală în an electoral. Sigur, deficitul va fi considerabil mai mare decât 3%, care este considerat optim, dar nu mă aștept să apară o situație extraordinară, să avem criză, să creștem taxele și alte lucruri. Este clar că după alegeri, guvernul care se va constitui va trebui să ia măsuri pentru a crește colectarea, că aici este problema majoră la noi, și pentru a găsi soluții la problemele de dezvoltare care sunt așteptate de toți. Noi, din păcate, nu am reușit, sau, ca să mă exprim mai clar, guvernele românești nu au reușit să crească colectarea până la un nivel rezonabil. Noi suntem la o cotă de colectare foarte mică. Asta înseamnă că evaziunea în continuare este destul de mare, mai ales în zona TVA-ului, și acea mult discutată și nu prea râvnită, se pare, digitalizare a ANAF-ului trebuie făcută pentru a ajunge la un grad de colectare rezonabil, care rezolvă în bună măsură toate problemele de deficit de bani pentru cheltuieli publice. De ce să lăsăm evazioniștii să trăiască extraordinar de bine, să se îmbogățească peste măsură și guvernul să fugă tot timpul după niște bani pe care cu greu reușește să-i colecteze? Deci nu sunt absolut deloc de acord cu aceste scenarii promovate intens de un anumit partid și de unii din Comisia Europeană. Să tratăm chestiunile cu calmul cuvenit.
Jurnalist: Considerați că Ucraina a primit sprijin suficient până acum din partea Aliaților și ce tipuri de ajutor ar mai putea primi în viitor, inclusiv de la România? Și, în acest context, la acest Summit, am putea vorbi despre un orizont de timp pentru aderarea acestei țări la NATO?
Președintele României: Despre un orizont de timp de aderare nu putem să vorbim, fiindcă nu toți Aliații sunt convinși că este ceva ce trebuie să se întâmple foarte urgent. De aceea, eu am subliniat, noi suntem de părere că trebuie să se întâmple și vom repeta acest lucru, dar suntem 32 și toți trebuie să fie de acord. Ne amintim cum a fost când România a dorit să devină aliat și au fost ani și ani de pregătire, de reforme ș.a.m.d. Deci aceste lucruri durează. Însă, în ce privește ajutorul pe care îl dăm noi toți Ucrainei, cred că e momentul să fim realiști. Am livrat cam jumătate cât am promis și asta e puțin. Dacă vrem să câștige Ucraina, trebuie să îi ajutăm mai mult. Jumătate… nu neapărat la bani, fiindcă banii promiși și de Uniunea Europeană s-au livrat, banii promiși de Statele Unite s-au cam livrat, chit cu decalaj din cauza unor neînțelegeri politice, dar s-au clarificat și acestea. Dar dacă luăm de exemplu, promisiunile făcute pentru muniție, pentru artilerie, s-a promis ceva, nu s-a livrat nici jumătate și așa este și în multe alte domenii. Cred că, între timp, toată lumea a înțeles că dacă Ucraina pierde acest război, pierdem cu toții și un război nu poate fi niciodată ieftin. Un război este întotdeauna foarte scump și trebuie să conștientizăm acest lucru și să-i ajutăm în așa fel încât să nu piardă războiul. E puțin trist, dar e un fapt și dacă nu spunem lucrurilor pe nume, probabil nu știm cum să acționăm să fie mai bine.
Vă mulțumesc tuturor! V-am spus cam ce se va întâmpla și aceste lucruri ce vi le-am comunicat se vor regăsi în concluzii. Însă totuși, pentru a informa corect opinia publică, vom emite un comunicat la sfârșitul acestui Summit. Esența Summitului este sesiunea de astăzi, care e sesiunea principală și toate lucrurile enunțate vor fi reflectate, mâine Indo-Pacific și Ucraina. Și atunci abia se va da publicității concluzia, dar ea este deja destul de clară.
Vă mulțumesc!
