În România, licitaţiile durează mai mult decât lucrările de construire
Oricum ne-am uita la starea infrastructurii româneşti, ajungem fără echivoc la concluzia lui I.L. Caragiale că ea este „admirabilă, sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire”! Mare parte dintre dezbaterile dintre politicieni s-au concentrat, mai ales în ultimii 20 de ani, în jurul absenţei resurselor financiare pentru a moderniza infrastructura feroviară, rutieră şi de comunicaţii.
Nimic mai fals şi mai neproductiv, pentru că începând din faza de pre-aderare la Uniunea Europeană şi mai ales după 1 ianuarie 2007, miliarde de euro au rămas nefolosiţi, deşi ei aveau destinaţie expresă – modernizarea infrastructurii precare din România. Aşadar, banii n-au fost niciodată o problemă, ci capacitatea tehnică, legală şi instituţională a statului român de a elabora proiecte, de a le înainta spre avizare Comisiei Europene, în calitate de finanţator, şi de a efectua concret lucrările finanţate din bugetul Uniunii.
Păcălind populaţia că vor elimina furtul din bani publici, cei care au conceput legislaţia în domeniul achiziţiilor publice din România nu au reuşit nici să elimine risipa banilor, nici să eficientizeze cheltuielile publice şi nici să aducă mai mulţi bani europeni în ţară. Ceea ce s-a reuşit cu siguranţă a fost să se blocheze toate proiectele majore de infrastructură, din cauza procedurilor stufoase şi inepte, concepute parcă să împiedice orice proiect de modernizare a ţării. Caietele de sarcini cu dedicaţie nu au dispărut, ci s-au perfecţionat, costurile supra-evaluate s-au înmulţit, iar constestaţiile pe bandă rulantă ale unora care numai acest lucru au în obiectul de activitate au generat întârzieri şi de peste 10 ani pentru unele proiecte. Autostrada Olteniei, Autostrada Sibiu-Piteşti, Autostrada Comarnic-Braşov sau a Transilvaniei, Autostrada Uniri sau cea a Moldovei sunt cele mai bune exemple ale întârzierilor de zeci de ani, pierzându-se sute de milioane de euro pe tot felul de studii şi miliarde de euro pentru dezvoltarea ţării. Ne-au crescut copiii şi nepoţii, iar licitaţiile pentru unele proiecte de infrastructură nu sunt încă gata!
Salut iniţiativa Guvernului Orban de a modifica urgent legislaţia în domeniul achiziţiilor publice, astfel încât un proiect să poată să demareze la câteva luni de la demararea sa. Aşa se întâmplă şi în Germania şi în Franţa şi în alte state dezvoltate din Uniunea Europeană.
Sancţiunile care trebuie impuse celor care blochează inutil licitaţiile, doar ca să împiedice derularea proiectelor sau eliminarea acelor piedici birocratice pe care le-a pus Bucureştiul, nu Bruxellesul, în atragerea fondurilor europene, ar trebui să ne conducă imediat la relansarea şantierelor din toată ţara, pe care Şova 1, Şova 2, Cuc şi Dăncilă au pus lacătul. PSD, partidul anti-dezvoltare şi pro-sărăcie, a subminat puternic capacitatea statului român de a utiliza în mod responsabil resursele publice şi de a atrage cu rapiditate fondurile europene nerambursabile.
