Despre Aeroportul Internațional Brașov! Interviu cu Florin Manta, directorul Direcției de Servicii de Navigație Aeriană (ROMATSA)

Aeroportul Internațional Brașov (AIBG) a fost inaugurat în 15 iunie. Până în prezent sunt câteva mii de persoane care au călătorit prin această poartă aeriană. Brașovul este acum pe harta aeroporturilor din întreaga lume, iar despre acest aspect, cât și despre orarul aeroportului, s-a discutat cu Florin Manta, directorul Direcției de Servicii de Navigație Aeriană (ROMATSA), în cadrul emisiunii “Azi în Brașov”, moderată de Dan Ghiță pe RTT Brașov.

Turnul de control virtual, o noutate tehnică la nivelul industriei …

Florin Manta: Turnul de control virtual este o noutate tehnică la nivelul industriei. Spre exemplu, primul turn de control de trafic aerian a fost făcut în Anglia cu 100 de ani în urmă, iar la această sută de ani, dirijarea din turnul de control nu s-a schimbat foarte mult. Dirijarea se face tot uitându-te pe ferestră, cu un microfon în mână și având informațiile meteo necesare. Esența a rămas la fel. Iar acum, pentru prima dată după 100 de ani, acest lucru se schimbă, astfel că poți duce tehnologia, adică turnul de control la controlori și nu invers.

Pentru situații în care unele aeroporturi se află în zone mai puțin populate sau mai îndepărtate, acolo este o provocare să găsești personal specializat pe care să îl angajezi să meargă acolo. Așadar, această tehnologie permite să duci turnul de control acolo unde este nevoie, adică acolo unde ai personal calificat. Asta facem noi astăzi! Am reușit să facem acest lucru și suntem probabil printre primele 30 de aeroporturi din lume care operăm cu această tehnologie.

Brașovul este al doilea din lume care atuci când s-a construit, nu a mai construit un turn clasic, ci a aplicat direct această tehnologie. Astfel că a redus costurile, a creat posibiltiatea operaționalizării mult mai repede decât s-ar fi făcut cu un turn clasic, nu ne-a pus în situația să trebuiască să angajăm un întreg echipaj pentru un turn de control care de obicei ajunge undeva la 30 de oameni. Astfel că pentru Brașov a trebuit să angajăm doar 8 oameni, adică meteorologi și tehnicieni/ ingineri, iar personalul de dirijare se află aici într-un centru de dirijare care este complet echipat și pregătit să primească o astfel de tehnologie.

Decizia turnului de control virtual a fost luată în considerare încă de la început?

Încă de la început, Consiliul Județean Brașov, când a pornit această investiție, a întrebat Eurocontrol (n.r. organismul european de gestionare a traficului aerian) și a solicitat un punct de vedere privind soluția optimă, adică ce soluție să adopte pentru noul aeroport din Brașov. Au fost trei variante: turn clasic, turn virtual la locație sau varianta care s-a și ales, turn de control virtual la distanță.

Recomandarea specialiștilor de la Eurocontrol a fost turnul de control virtual, astfel că noi am îmbrățișat această tehnologie, fiind totodată o provocare pentru noi, un început de drum care sper să nu se oprească aici. Și iată că am reușit să punem în practică un astfel de proiect extrem de ambițios.

Credeți că în România, în următorii 50 de ani, se va mai construi încă un aeroport similar cu cel de la Brașov?

Autoritățile locale sunt cele care trebuie să decidă dacă o astfel de infrastructură se justifică, ținând cont că totul costă foarte mult. Un aeroport costă foarte mult să îl construiești, dar și mai mult să fie ținut în funcțiune. Un aeroport nu este o stație de autobuz sau o autogară, trebuie să îndeplinească anumite condiții speciale.

Citeste și:  Testul de la Evaluarea Națională de clasa a II-a va dura mai mult. Ce alte noutăți au fost anunțate pentru anul şcolar 2024-2025

Trebuie analizat dacă o astfel de infrastructură îți folosește la ceva. Poate nu este profitabilă ea în sine, dar poate este profitabilă pentru regiune. Așadar, autoritățile sunt cele care pot decide să susțină o astfel de infrastructură. Ca și cum ai susține o linie de tren cu o anume destinație, chiar dacă ea nu își acoperă banii din bilete, dar este necesară pentru a transporta navetiști din punctul A în punctul B.

S-a discutat foarte mult despre orarul aeroportului. Sunt suficiente orele pe care le avem la dispoziție sau avem nevoie de mai multe ore de funcționare?

Raportat la traficul de pasageri care se desfășoară pe Brașov este mai mult decât suficient. În discuție poate fi intervalul de timp în care este alocat acest program. Poate că ora 7.00 și 19.00 – să ridice anumite probleme unor operatori aerieni și să nu li se potrivească cu orele după care zboară ei pe diferite destinații. Însă, ca interval de timp, 12 ore, la traficul care este pe Brașov, este mai mult decât suficient. Orice extindere a programului implică costuri suplimentare. Pentru a putea fi certificat ca aeroport, dar și noi ca servicii de trafic aerian sau pentru a fi autorizați să operăm pe un alt program mai lung, trebuie să îndeplinim alte condiții: de personal, de echipare, etc. Orice extindere implică costuri. Dacă ai două trei zboruri pe zi, sigur că aceste costuri nu sunt acoperite. De fapt, ele nu sunt acoperite nici pe 12 ore, dar să mai și prelungim programul.

Poate fi în discuție flexibilizarea orei de deschidere și închidere, lucru care se întâmplă pe nenumărate alte aeroporturi. Nu putem deschide 24 din 24, fără să ținem cont că cineva trebuie să plătească aceste servicii. Noi ca și companie, suntem regie autonomă, dar funcționăm în proporție de 100% autofinanțați.

Nu suntem bugetari, nu suntem funcționari publici, nu am luat în ultimii 30 de ani de existență bani de la bugetul statului. Totul se bazează pe tarife de servicii, 90% din activitatea noastră este o activitate de survol. În perioada verii gestionăm undeva la 3000-3500 de aeronave pe zi. 90% din această activitate este gestionată de la București, iar restul 10% este gestionată de pe aeroporturile din România. Toate aceste servicii trebuie susținute din niște bani pe care nu îi primim de la stat.

Noi suntem reglementați de Eurocontrol. Totul se desfășoară în baza unui plan de performanță, pe care noi îl depunem pentru următorii 4 ani, și în care noi stabilim exact ce estimări de trafic avem, ce costuri avem pentru a gestiona acel trafic, și în funcție de aceste date, Eurocontrol ne stabilește tariful. Așadar, nu punem noi ce tarif dorim fără a putea justifica acest lucru. Tarifele sunt nediscriminatorii pentru orice companie din lumea asta. Nu există tarife diferențiate. Nu avem voie, prin certificare, să tratăm diferit o companie față de altă companie. Nu putem acorda priorități și așa mai departe, deoarece am încălca cerințele certificatului.

Citeste și:  Brașovul, în competiția pentru un viitor verde: printre cele 15 orașe din România care visează la neutralitate climatică

Mai mult, ROMATSA și toate companiile similare cu noi din toată Europa, nu pot face profit!

Să înțelem că acesta nu este o afacere în adevăratul sens al cuvântului?

Există o dezbatere la nivel global cu privire la privatizarea acestor servicii. Există câteva situații în lume, dar de cele mai multe ori, comunitatea aviatică înclină mai mult în direcția de a nu fi privatizat. Orice privat, în mod natural își doreste un profit, și este firesc. Astfel ar putea exista temerea că atunci când ar fi necesar să schimbi un echipament, să mai amâni doi ani de zile ca să nu ai costuri așa mari. Din acest motiv, acest subiect cu privatizarea este exclus în România și în genral pe zona Europei.

Ce părere aveți despre situațiile mai puțin plăcute cu care s-a confruntat compania aeriană care operează zboruri regulate pe Aeroportul Internațional Brașov?

Ceea ce face această companie, în zona pozitivă, este laudabil. A început operațiuni pe un aeroport nou, în condiția în care și ei operează ca o companie de sine stătătoare, adică nu zboară sub alt nume. Este un mare act de curaj și este de apreciat. În același timp, așa cum ei urmăresc un model de business și să zboare cât mai eficient cu aeronavele pe care le au, la fel de valabil este și pentru noi.

Nu ne putem dimensiona pentru 24 de ore ca să putem acomoda o cursa în plus, atât timp cât costurile noastre sunt foarte mari, dacă privim din punct de vedere economic. Din punct de vedere operațional, ar fi fost un act de risc suplimentar dacă noi am fi decis de la zero un aeroport cu program 24/24h. Nu ar fi fost economic, iar resursele necesare, atât pentru aeroport, cât și pentru noi, ar fi fost duble.

8 luni pentru desenarea spațiului aerian …

Deasupra acestei infrastructuri există un spatiu aerian în care sunt desenate niște proceduri de zbor, care pot fi proceduri convenționale, de precizie sau satelitare, toate sunt acoperite. Tot acest proces de desenare a spațiului aerian a durat undeva la 8 luni. În tot acest proces au existat consultări cu operatorii aerieni din zonă. Poate nu mulți știu, dar la Brașov, lângă aeroport, există șase aerodromuri. Există 12 operatori aerieni, de la planoriști, parapantiști, parașutiști, până la școli de piloți și elicoptere. Există fabrica de elicoptere, există o bază SMURD, dar și un heliport privat care are și el câteva aparate de zbor. Toți acești operatori, cel puțin în ultimii 30 de ani, au zburat acolo nestingheriți, deoarece spațiul aerian respectiv are denumirea de spațiu aerian necontrolat. Are reguli, dar sunt foarte relaxate. Acestea sunt aeronave mici care au capacitatea să își asigure separarea între ele, la vedere, iar acestea pot zbura doar în anumite condiții meteo. Ei bine, începând cu 15 iunie, aceștia s-au trezit cu un spatiu aerian controlat, între ora 7.00 și 19.00. Astfel că, rolul nostru este să ne asigurăm că atunci când vine o aeronavă de pasageri, calea acesteia este liberă. Adică să nu existe altceva, altcineva sau un obstacol care să le stea în cale. Rolul nostru este să ne asigurăm că drumul lor e liber.

Citeste și:  Autoturism de lux, căutat de autoritățile din Germamia, descoperit de poliţiştii de frontieră în România

Așadar, cum am spus, acest spațiu aerian a durat 8 luni până a fost desenat și probat. În momentul în care compania specializată a desenat proiectul spațiului aerian, aceștia au ținut cont de coordonatele geografice unde se află echipamentele de radionavigație, după care sunt desenate acele proceduri. Acele echipamente nu erau instalate, ci urmau să fie instalate, dar știam locația. În orice situație, oricâte testări ai face, este posibil ca în momentul în care dai drumul acelui echipament și el începe să funcționeze, atunci când vine aeronava de calibrare, ar putea să constate că ceva nu funcționează corespunzător, că o anumită formă de relief generează anumite interferențe, iar într-o astfel de situație tot ce ai desenat trebuia schimbat.

Toate au funcționat din prima, iar spațiul aerian a fost certificat!

Am avut noroc că toate au funcționat din prima. Au existat puține sincope. Astfel că spațiul aerian a fost certificat cu toate procedurile cu aproximativ două luni în urmă. Teoretic, controlorii de trafic aerian ar fi trebuit să înceapă pregătirea numai după ce acest lucru a fost complet certificat, pentru a nu face pregatire pe ceva incert. Ei bine, am reușit împreună cu Autoritatea Aeronautică, să găsim o formă prin care ei să poată începe pregătirea pe spațiul aerian propus, urmând să tragem concluzii după certificare și să corectăm mai apoi doar modificările. Astfel am câștigat cel puțin o lună – două, în această situație.

Faptul că este un spațiu aerian nou, înseamnă că nimeni nu a mai dirijat pe el. În meseria noastră, orice pregătire – licențiere se face în urma unui proces care are trei etape: pregatire teoretică, pregătire în simulator și pregatire practică, având lângă tine un instructor care este licențiat pe acel spațiu aerien, iar acesta se asigură după un anumit număr de ore că ești pregătit să primești licența pentru acel spațiu aerian. Aici nu a existat așa ceva pentru că totul este de la zero. Asta înseamnă că băieții noștri au primit licența printr-o procedură specială.

Totul trebuie făcut cu o anumită prudență. Inclusiv echipamentele care funcționează la Brașov sunt monitorizate de la Arad. Controlorii de trafic trebuie să știe în permanență dacă echipamentele care sunt folosite în procedurile de aterizare/ decolare sunt în funcțiune. Orice informație din care reiese că un echipament nu funcționează în parametrii, trebuie comunicat imediat pilotului, ca acesta să aleagă, poate, o altă procedură.

“Se zboară în deplină siguranță, iar noi ne dorim ca pe Aeroportul Brașov să zboare orice companie. Dacă pe Aeroportul Brașov nu se zboară este un dejavantaj și pentru noi”, a încheiat Florin Manta, directorul Direcției de Servicii de Navigație Aeriană (ROMATSA).

Un interviu realizat de Dan Ghiță pentru RTT Brașov.

2 thoughts on “Despre Aeroportul Internațional Brașov! Interviu cu Florin Manta, directorul Direcției de Servicii de Navigație Aeriană (ROMATSA)

  1. cum sa fie eficient cand noi nu putem pleca de pe brasov fiindca nu avem certitudinea plecarii/intoarcerii?! din start il sortiti esecului voi cei care ati facut programul asta. Trebuia sa-l lasati sa functioneze un an 24/24, iar in cazul in care nu era eficient, scurtati programul! Ati facut exact pe dos. Tipic romanesc! Sunt brasoveanca, saptamana trecuta puteam pleca de pe brasov, dar nu, am fost obligata de sadomasochismul vostru, sa merg in bucuresti, otopeni trebuie sa fie eficient, ce brasov! Voi il omorati cu programul vostru facut oe genunchi si fara logica! Prelyngiti programul la 24/24 si sigur aeroportul din bv va fi eficient!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.