Dezastrele provocate de fenomenele meteorologice au cauzat strămutarea internă a 43,1 milioane de copii în 44 de țări în decursul a șase ani – ceea ce înseamnă strămutarea a aproximativ 20.000 de copii pe zi – potrivit unei noi analize publicate recent de UNICEF.
Children Displaced in a Changing Climate [Copii strămutați într-o climă schimbătoare] este primul document ce face o analiză globală a numărului de copii forțați să își părăsească locuințele în perioada 2016-2021 din cauza inundațiilor, a furtunilor, a secetelor și a incendiilor de vegetație, analizând totodată proiecțiile pentru următorii 30 de ani.
Potrivit acestei analize, China și Filipine se numără printre țările care au înregistrat, în termeni absoluți, cel mai mare număr de copii strămutați din cauza expunerii la fenomene meteorologice extreme, lucru datorat și numărului mare de copii care trăiesc în țările respective și creșterii capacității de avertizare timpurie și de evacuare. Cu toate acestea, raportat la populația infantilă, cei mai afectați de furtuni au fost copiii care trăiesc în statele insulare mici, precum Dominica și Vanuatu, în timp ce inundațiile au afectat cel mai mult copiii din Somalia și Sudanul de Sud.
„Pentru orice copil, este îngrozitor să vadă cum comunitatea sa este cuprinsă de flăcările unui incendiu de vegetație, de o furtună sau de o inundație cumplită”, a declarat directorul executiv al UNICEF Catherine Russell. „Cei care sunt obligați să fugă din calea acestor fenomene se confruntă cu temeri și cu un impact devastator, neștiind dacă se vor putea întoarce acasă, dacă vor relua școala sau dacă vor fi nevoiți să se mute din nou. Chiar dacă le-a salvat viața, mutarea este extrem de destabilizantă. Odată cu intensificarea impactului schimbărilor climatice, va crește și numărul strămutărilor cauzate de fenomenele meteorologice. Deși deținem instrumentele și cunoștințele necesare pentru a răspunde acestei provocări care afectează tot mai mult copiii, acționăm mult prea lent. Trebuie să depunem mai multe eforturi pentru pregătirea comunităților, să protejăm copiii care riscă să fie strămutați și să îi sprijinim pe cei care sunt deja dezrădăcinați”.
Inundațiile și furtunile au cauzat strămutarea a 40,9 milioane de copii, adică 95% din totalul copiilor strămutați în perioada 2016-2021, aceste cifre datorându-se parțial și unei mai bune raportări și creșterii evacuărilor preventive. De asemenea, secetele au provocat strămutarea internă a peste 1,3 milioane de copii, Somalia fiind din nou una dintre cele mai afectate țări. Totodată, incendiile de vegetație au dus la strămutarea a 810.000 de copii, peste o treime dintre aceștia fiind strămutați numai în 2020. Canada, Israel și Statele Unite au înregistrat cele mai multe cazuri.
Deciziile de a pleca pot veni brusc, fiind provocate de un dezastru sau de o evacuare preventivă menită să salveze vieți. Însă numeroși copii sunt expuși pericolelor și provocărilor atunci când sunt nevoiți să își părăsească locuințele, deseori pentru o perioadă îndelungată.
Copiii sunt deosebit de expuși riscului de strămutare în țările care se confruntă deja cu alte crize, cum ar fi conflictele și sărăcia, și care dețin capacități limitate la nivel local pentru a face față unor noi strămutări ale copiilor.
De exemplu, Haiti – care prezintă un risc ridicat de strămutare a copiilor din cauza dezastrelor – este, de asemenea, o țară afectată de violență și sărăcie, investind resurse limitate în reducerea riscurilor și pregătirea pentru dezastre. În Mozambic, cele mai sărace comunități, inclusiv cele din mediul urban, sunt afectate în mod disproporționat de fenomenele meteorologice extreme. Acestea sunt țările în care se înregistrează cel mai mare număr de copii vulnerabili care riscă să fie strămutați în viitor, în care capacitățile de adaptare și finanțare sunt limitate și în care se remarcă cea mai stringentă nevoie de reducere a riscurilor, de adaptare, de pregătire și de finanțare.
Cu ajutorul unui model de analiză a riscului de strămutare cauzată de dezastre creat de Centrul pentru Monitorizarea Strămutărilor Interne, raportul estimează faptul că, în baza datelor climatice actuale, inundațiile fluviale ar putea provoca strămutarea a aproape 96 de milioane de copii în următorii 30 de ani. De asemenea, în decursul aceluiași interval de timp*, cicloanele și furtunile ar putea cauza strămutarea a 10,3 milioane de copii, respectiv 7,2 milioane de copii. Dacă fenomenele meteorologice vor deveni mai frecvente și mai severe ca urmare a schimbărilor climatice, cifrele reale vor fi aproape sigur mai mari.
UNICEF colaborează cu guvernele din țările cele mai expuse acestui risc pentru a le ajuta să se pregătească mai bine și să reducă cât mai mult riscul de strămutare, să elaboreze și să implementeze strategii de reducere a riscului de dezastre și strategii de adaptare la schimbările climatice care țin cont de nevoile copiilor, precum și să dezvolte servicii rezistente și mobile pentru a proteja și a ajunge la copii înainte, în timpul și după producerea dezastrelor, identificând soluții pentru eliminarea vulnerabilităților locale.
Acum, când liderii se pregătesc de Summitul privind schimbările climatice (COP28) care va avea loc în Dubai în luna noiembrie, UNICEF îndeamnă guvernele, donatorii, partenerii din domeniul dezvoltării și sectorul privat să adopte următoarele măsuri pentru a proteja copiii și tinerii care riscă să fie strămutați pe viitor și pentru a asigura pregătirea acestora și a comunităților lor:
- PROTEJAREA copiilor și a tinerilor împotriva impactului strămutărilor și al dezastrelor agravate de schimbările climatice, prin asigurarea unor servicii critice pentru copii – cum sunt cele de educație, sănătate, nutriție, protecție socială și de protecție a copilului – care să poată face față șocurilor, să fie mobile și incluzive, adresându-se inclusiv celor care au fost deja dezrădăcinați.
- PREGĂTIREA copiilor și a tinerilor pentru a trăi într-o lume afectată de schimbări climatice, prin creșterea capacității de adaptare și a rezilienței lor și prin implicarea acestora în găsirea unor soluții incluzive.
- PRIORITIZAREA copiilor și a tinerilor – inclusiv a celor care au fost deja strămutați – în cadrul acțiunilor și al finanțărilor alocate pentru gestionarea dezastrelor și a schimbărilor climatice, în cadrul politicilor umanitare și al celor de dezvoltare, precum și la nivelul investițiilor menite să pregătească populația pentru un viitor care se întâmplă deja.
