Cadrul normativ care reglementează măsurile necesare pentru asigurarea condițiilor de viață și bunăstare a animalelor este Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin care se impun o serie de drepturi și obligații atât în sarcina deținătorilor animalelor, cât și în sarcina autorităților și instituțiilor statului.
În acest context, orice deținător de animale trebuie să le asigure acestora un adăpost corespunzător, hrană și apă în cantități suficiente, posibilitate de mișcare suficientă. De asemenea, deținătorul trebuie să le ofere îngrijire și atenție, iar la nevoie asistență medicală.
Prin deținător de animale se înțelege proprietarul, persoana care deține animalul cu orice titlu valabil sau orice persoană fizică sau juridică în îngrijirea căreia se află animalul respectiv.
Comportamentul brutal, abuzul în utilizarea animalelor, supunerea animalelor la eforturi inutile și neasigurarea condițiilor de trai, abandonarea și/sau alungarea unui animal a cărui existență depinde de îngrijirea omului, despărțirea puilor de mamă înainte de opt săptămâni de viață sunt considerate rele tratamente. Faptele prezentate anterior constituie contravenții și se sancționează cu amendă între 1.000 lei și 3.000 lei.
Următoarele fapte constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 1 an:
- uciderea animalelor cu intenție, fără drept;
- practicarea tirului pe animale;
- organizarea de lupte între animale sau cu animale;
- folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor;
- rănirea sau schingiurea animalelor;
- intervențiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal, fără scop necurativ, cum ar fi codomia, cuparea urechilor, secționarea corzilor vocale, ablația ghearelor.
Respectul față de viață și de ființe, de animale în general, reprezină principii de bază ale legislației naționale în domeniul protecției animalelor.
