După ce, în cursul zilei de ieri, Înalta Curte de Casație și Justiție a luat decizia definitivă, în urma unui proces intentat de Primăria Brașov, de trecere a Cetății Brașovului de pe Dealul Straja din proprietatea Aro Palace SA în proprietatea publică a statului român, primarul Allen Coliban a anunțat astăzi, într-o conferință de presă, care sunt etapele necesare pentru ca acest monument reprezentativ pentru istoria Brașovului să se reîntoarcă în circuitul public.
„Avem decizia definitivă a Înaltei Curți, care spune că acest imobil este proprietate publică, este proprietate a statului român. Avem demersuri anterioare și punctul de vedere al Guvernului care spune că este dispus să cedeze acest imobil municipiului Brașov. Astăzi vom trimite hârtiile către Guvern, astfel încât să reluăm acest demers și, în timp cât mai scurt, imobilul să devină oficial proprietatea municipiului Brașov, unde de altfel îi este și locul. În paralel, mergem pe trei direcții. O direcție are în vedere punerea în siguranță – pentru că sunt necesare intervenții urgente, și, la nivel de Comitet Local pentru Situații de Urgență, vom avea această decizie. În paralel, am demarat primele discuții cu Ordinul Arhitecților din România. Avem nevoie de implicarea tuturor celor competenți în complexitatea unui astfel de proces de reabilitare, de restaurare. Și, totodată, intenția cu privire la viitoarele funcțiuni este de a lansa un proces de consultare publică, un concurs de idei care să ne ajute să înțelegem mai bine felul în care un astfel de element de patrimoniu de prim rang, un monument de clasă A, poate fi pus în slujba comunității și a turiștilor care ne vizitează orașul”, a declarat primarul Allen Coliban.
Primarul a vorbit și despre lucrările necesare consolidării Cetățuii, dar și despre momentul în care acest monument va fi redeschis.
,,Toți cei care mergem în zona cetății și îi dăm ocolul, vedem stadiul în care a ajuns, stadiul de degradare a zidului nordic. Sunt necesare intervenții urgente, inclusiv din perspectiva vegetației care a crescut spontan. Toate aceste documentații – și există cadrul care să ne permită o intervenție pentru punerea în siguranță – le vom avea în lunile următoare. Din punctul de vedere al deschiderii acestui obiectiv, este devreme să vă dau astăzi un răspuns. Interesul nostru, al tuturor, este să revină în circuitul public cât mai repede, măcar la stadiul acesta, de plimbare și de vizionare, însă nu putem să facem acest lucru până când nu sunt îndeplinite două condiții: partea de siguranță, pentru că trebuie să fim responsabili cu privire la gestiunea acestui monument, și partea de proprietate. Până nu avem un transfer, inclusiv de responsabilitate, către autoritatea locală, statul român nu cred că va deschide porțile acestei cetăți”, a completat primarul.
Primăria Brașov a demarat în 2015 un proces prin care solicita instanței de judecată să constate că acest monument istoric trebuie să fie în domeniul public, fiind bun de interes public, și să îl treacă, din proprietatea Aro Palace SA, în proprietate publică – fie a municipiului, fie a statului. Procesul s-a întins pe o perioadă de 7 ani și trei instanțe de judecată: Tribunal, Curtea de Apel și Înalta Curte de Casație și Justiție.
În acest proces, municipiul Brașov s-a judecat atât cu proprietarul – Aro Palace SA și acționarii acestei societăți comerciale, SIF Transilvania și SIF Muntenia – cât și cu mai multe ministere care au avut un rol în trecerea acestui monument istoric în patrimoniul unei societăți comerciale, privatizate în anii ’90: Ministerul Economiei, Ministerul Turismului, Ministerul Afacerilor Interne. Pe perioada procesului, municipiul Brașov a solicitat ca și statul să se alăture demersului său, având în vedere că acest monument a fost proprietatea statului român înainte de a trece în patrimoniul unei societăți comerciale și a deveni restaurant.
Prezent la conferință, avocatul Adrian Rusu – care a reprezentat Municipiul Brașov pe parcursul celor aproape 9 ani de pregătire a procesului și de derulare a acestuia – a explicat rațiunea din spatele demersului juridic și cum a reușit să obțină această victorie importantă în primul rând pentru comunitatea brașoveană.
,,Am reușit să demonstrez faptul că o cetate nu poate fi un bun de uz mercantil, adică să găzduiască un restaurant, o cofetărie sau o terasă, private. O cetate, prin definiție, este de uz și interes public, de interes public istoric, de interes public social, de interes public pentru mai mulți oameni, adică pentru cetățeni, și nu pentru desfășurarea de activități economice private. Uitați-vă la Cetatea Alba Iulia. Cum i-ar fi stat să fi fost închisă, Alba Carolina? Cetatea Neamțului la fel, Cetatea Sucevei la fel, cum le-ar sta lacătul, pe motiv că cineva, cândva, timp de 10-12 ani dintr-o istorie de cinci sute de ani, a avut un restaurant deschis? (Aro Palace SA a luat decizia, în 2014, de a închide cetatea Brașovului, deoarece, din punct de vedere economic, nu era rentabil să țină deschis restaurantul de acolo, n.n.) Este cetate, este de interes public, și de aceea o consider o mare victorie, că este deschisă pentru public și nu pentru desfășurarea de activități economice private, de alimentație publică. Am reușit să demonstrez că actul normativ – era vorba de un ordin al ministrului de la nivelul anilor ’90 prin care întreaga cetate a intrat în patrimoniul Postăvarul, actualmente ARO – este ilegal, pentru că și legile de la acel moment interziceau ca tipologia aceasta de societăți comerciale, adică cele din alimentația publică și turism, să dobândească bunuri care sunt de interes și utilitate publică. Și această ilegalitate am demonstrat-o acum, și de aceea bunul a revenit în domeniul public”, a precizat avocatul Adrian Rusu.
Conform primarului Allen Coliban, în paralel cu procedura de redare a Cetățuii circuitului public, municipiul va relua și procesul pentru recuperarea fostei Case a Negustorilor (în care a funcționat restaurantul Cerbul Carpatin), construită de Apollonia Hirscher, fosta soție a judelui Brașovului, cea care a și donat această clădire comunității brașovene. Având în vedere că și acest monument istoric a fost cuprins în aceeași documentație ca și Cetățuia, fiind, în acest moment, tot în proprietatea Aro Palace SA, primarul și-a exprimat speranța că instanța de judecată va da dreptate, din nou, Primăriei Brașov.
Avocatul Adrian Rusu, care reprezintă municipiul și în acest proces, consideră la rândul său că speța este asemănătoare și speră în recuperarea monumentului.
,,După Cetățuie, sper să urmeze, în același tipic, Casa Hirscher (Casa Negustorilor, n.n.), un monument emblematic și al Brașovului. O spuneam și cu altă ocazie, Hirscher chiar e un nume dat de Brașov și este vorba de imobilul din Piața Sfatului, un imobil pe care soția judelui Brașovului l-a dăruit comunității brașovene. Și pentru această clădire municipiul are un litigiu de o factură relativ identică, similară cu cea desfășurată cu Cetățuia”, a explicat avocatul.
Scurt istoric al procesului de recuperare a Cetățuii
În urma procesului deschis de Municipiul Brașov în 2015, Tribunalul Brașov a hotărât, în anul 2016, ca instanță de fond, întoarcerea Cetățuii în proprietatea publică a Statului Român. Totodată, instanța a dispus și radierea din evidențele de carte funciară a dreptului de proprietate al pârâtei SC Aro Palace SA și intabularea dreptului de proprietate publică al intervenientului statul român asupra imobilului în cauză. Hotărârea fost luată în baza constatării nulității absolute a Ordinului Ministrului de Interne nr. 470/1974, a nulității absolute parțiale a Ordinului Ministrului Turismului nr. 154/26.04.1991 (respectiv anularea poziției nr.10 din Lista anexă a imobilelor care fac parte din patrimoniul SC Postăvarul SA, cu privire la ,,Complexul Cetate“) și a nulității absolute parțiale a Certificatului de Atestare a Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor seria MO8 nr. 0223, emis de Ministerul Turismului, în data de 15.11.1994, pentru suprafață de 5.002 mp, aferentă imobilului „Complex Cetate”.
În 2017, Curtea de Apel a menținut hotărârea instanței de fond, atât cu privire la dreptul de proprietate al statului, cât și cu privire la intabularea statului român.
În numele statului, reprezentantul municipiului în acest proces a intabulat, provizoriu, dreptul de proprietate al statului român.
În urma recursurilor depuse la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța supremă s-a pronunțat ieri, 8 noiembrie, definitiv asupra acestei spețe, respingând cele două recursuri și confirmând înscrierea în proprietatea publică a Cetățuii.
Scurt istoric al Cetății Brașovului de pe Dealul Straja
La începutul secolului XV, pe dealul Schlossberg (Straja), cel pe care azi se află cetatea, departe de zidurile cetății, se găsea un turn de veghe care a fost completat în anul 1524, când a fost clădit din piatră și cărămidă turnul în formă de potcoavă, care-i constituie și azi nucleul.
Poziția sa permitea supravegherea până departe a întregii zone de răsărit, dar și a incintei cetății. Avea scopul de supraveghere a drumului comercial care venea de la Bran și intra în cetate pe Poarta Vămii.
Datorită rigurozității administratorilor de atunci ai orașului, un document al vremii ne spune că, pentru ridicarea turnului, au fost alocați 650 de florini. În timp, extinderea construcției i-a făcut pe localnici să-i spună Cetățuia.
În anul 1529, în timpul luptelor dintre regele Ferdinand și János I pentru tronul Ungariei, cetatea este ocupată și distrusă de armata lui Petru Rareș (n. 1483 – d. 1546, domn al Moldovei).
Nucleul fortificației de azi a fost ridicat din piatră prin anul 1550, de trupele habsburgice.
În 1551, regele Ungariei, Ferdinand I de Habsburg, și-a extins influența și asupra Transilvaniei, fapt materializat prin instaurarea unui regim militar în teritoriul controlat de trupele imperiale conduse de generalul Giovanni Battista Castaldo.
Contele de Arco, subaltern al lui Castaldo, a ordonat extinderea fortăreței brașovene între 1552-1554.
În 1611 este amenajat un șanț cu apă și un val de pământ pentru apărarea ansamblului. Cu toate acestea, în 1618, un incendiu provoacă mari stricăciuni, iar construcția este refăcută aproape în întregime în 1625. Doi ani mai târziu, în 1627, începe săparea unei fântâni, iar lucrătorii au străpuns straturile de pământ și calcar până la adâncimea de 81 de metri. Dar acum Cetățuia avea apă.
În 1630, zidurile de apărare sunt completate cu patru bastioane și aceasta este configurația care s-a păstrat până azi.
Fortificația patrulateră cu bastioane italienești în colțuri, deasupra cărora au fost construite turnuri de apărare, a avut o singură intrare accesabilă printr-un pod mobil.
Prin secolul al XVII-lea cetățuia și-a pierdut din importanță și a fost folosită ca depozit, apoi a servit drept cazarma plăieșilor (grăniceri) – în acea vreme dealul s-a numit Dealul Plăieșilor.
În 1688, aici s-au refugiat din fața habsburgilor o parte dintre brașoveni.
În 1690, armatele imperiale s-au stabilit în cetate, și mulți ani la rând au asuprit orașul. Au fost defrișate viile din jurul cetății, pentru a asigura observarea nemijlocită a pantelor dealului.
Cetatea s-a dovedit a fi un adăpost sigur mai ales pe timpul răscoalelor din perioada principelui Rakoczi (1676-1735).
În 1773, Iosif al II-lea (unul dintre fiii Mariei Tereza de Austria, pe care ea l-a asociat la putere în anul 1765) a ordonat refacerea cetății, iar după nouă ani a oferit-o orașului spre cumpărare. Orașul nu a cumpărat-o și o perioadă a funcționat ca închisoare pentru prizonierii turci și francezi, iar în timpul epidemiei de ciumă aici era o secție pentru cei cu simptomele bolii.
Cheltuielile mari de întreținere au determinat orașul să dăruiască cetatea Mariei Tereza (împărăteasă a Austriei între anii 1740 și 1780).
În 1817 cetatea a fost vizitată de împărăteasa Carolina Augusta (n. 08.02.1792 – d. 09.02.1873, soția lui Francisc I al Austriei), în 1848 a fost ocupată de oștile lui Josef Bem (n. 14.03.1795 – d. 10.12.1850, general polonez, comandantul armatei revoluționare maghiare în timpul Revoluției de la 1848), iar în 1894 de oștile țarului rus
În timpul revoluției din 1848 a adăpostit revoluționari maghiari care s-au predat în vara lui 1849, după un asalt al trupelor rusești.
În secolul al XIX-lea cetatea și-a pierdut rolul militar – ultimele tunuri din dotare au fost transportate la Alba Iulia, în 1824.
Cu ocazia unor reparații mai ample în anul 1854 a fost amenajată cisterna în sistem venețian din curtea cetății – azi, turiștii cred că dacă aruncă o monedă în fântână și se gândesc la o dorință, aceasta se va îndeplini.
Din punctul de vedere al evidențelor de carte funciară, anterior zilei de 1 decembrie 1918, imobilele ce constituie Cetățuia Straja sau Cetățuia Brașov sunt identificate având ca prim proprietar Trezoreria Regală Ungară, fiind în folosința și gestionarea Guvernului Militar Comun Regal și Imperial.
Din anul 1927, în baza Decretului – Regal nr. 972, aceste imobile devine proprietar statul român.
În baza Legii din 16 mai 1932, Ministerul Armatei a fost autorizat a ceda municipiului Brașov Cetățuia Straja și de a primi în schimbul acesteia Cazarma „Regele Ferdinand I” din Brașov, proprietatea municipiului Brașov (actuala unitate militara de pe str. M. Viteazu).
În urma procedurilor administrative, existente la momentul respectiv, la data de 05 aprilie 1938 s-a încheiat Contractul de schimb între municipiul Brașov și statul român prin Ministerul Apărării Naționale prin care „Statul Român dă Municipiului Brașov Cetățuia Straja, iar în schimb, Municipiul Brașov dă Statului Român prin Ministerul Apărării Naționale, cazarma „Regele Ferdinand I.
În baza Decretului – Lege nr. 87 publicat în Monitorul Oficial nr. 19/1938, Cetățuia trece în proprietatea Statului Roman, apoi a Ministerului Apărării Naționale, în folosința Ministerului Afacerilor Interne, pentru ca, în anul 1974, printr-un Ordin al Ministrului de Interne, să se înscrie un drept de administrare operativă în favoarea O.N.T. Carpați Brașov.
Începând cu 1975, după primirea imobilelor în administrare, conducerea de partid și de stat din perioada respectiva a „infiltrat” în inima Cetății un restaurant.
În contextul liberalizării regimului juridic al proprietății, în România, este adoptată Legea 15/1990, iar în baza ei este emisă Hotărârea Guvernului 1041/1990 privind înființarea societăților comerciale pe acțiuni în turism.
În baza acestor acte normative, O.N.T. Carpați Brașov se transformă în S.C. Postăvarul S.A. Brașov.
Prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 154/26.04.1991 emis de Secretarul de stat, șef al Departamentului Turismului, imobilele prevăzute în lista anexă, între care la poziția nr. 10 este menționat și imobilul în speță sub denumirea „Complex Cetate“ din Str. Cetății nr. 5, sunt trecute în proprietatea societății comerciale “Postăvarul” S.A., societate care ulterior s-a privatizat, devenind S.C. Aro Palace S.A.
(„Scurtul istoric“ a fost documentat de Av. Adrian Rusu)
