Într-un moment în care promisiunile digitalizării statului român păreau tot mai îndepărtate de realitatea de la ghișeu, Guvernul încearcă să recâștige încrederea cetățenilor printr-o schimbare legislativă care ar putea redefini relația dintre oameni și administrație. După luni de nemulțumiri și sute de sesizări venite din partea celor care au adoptat noua carte electronică de identitate, autoritățile propun o măsură radicală: eliminarea completă a copiilor după buletin și verificarea datelor exclusiv în sistemele digitale ale statului.
Inițiativa vine ca răspuns la un paradox tot mai evident. Deși România a investit în tehnologii moderne și a introdus documente de identitate cu cip, cetățenii s-au trezit în continuare prinși într-un labirint birocratic. Oamenii au fost nevoiți să aducă la ghișeu exact acele documente pe care statul le deține deja în baze de date oficiale. În multe cazuri, lipsa echipamentelor sau a interoperabilității dintre instituții a transformat progresul tehnologic într-o povară suplimentară.
Noua propunere legislativă atacă direct această problemă. Autoritățile publice, dar și entitățile private care oferă servicii publice — precum notarii — vor fi obligate să verifice identitatea și domiciliul unei persoane prin accesarea Registrului național de evidență a persoanelor. În paralel, li se interzice explicit să mai solicite sau să rețină copii ale actului de identitate. Nerespectarea acestor reguli nu va rămâne fără consecințe: amenzile pot ajunge până la 3.000 de lei.
În spatele acestei măsuri stă o realitate bine documentată. Platforma guvernamentală dedicată reducerii birocrației a adunat peste 300 de sesizări într-un timp foarte scurt, multe dintre ele vizând exact procedurile legate de actele de identitate. Cetățenii au reclamat situații aparent absurde: li se cereau certificate de naștere sau de căsătorie de fiecare dată când își reînnoiau buletinul, erau obligați să aducă proprietarii la ghișeu pentru stabilirea domiciliului sau nu puteau folosi funcționalitățile digitale ale noilor documente.
Pentru mulți, experiența a fost descurajantă. De exemplu, schimbarea seriei și numărului actului de identitate a generat blocaje în relația cu băncile sau cu instituțiile fiscale, iar lipsa integrării sistemelor a făcut ca angajatorii și firmele să fie nevoite să actualizeze manual datele în mai multe registre. În loc să simplifice procesele, digitalizarea incompletă a creat noi puncte de fricțiune.
Proiectul legislativ încearcă să rupă acest cerc vicios printr-o schimbare de paradigmă: responsabilitatea verificării datelor revine instituțiilor, nu cetățeanului. Practic, statul este obligat să-și folosească propriile baze de date în loc să ceară dovezi suplimentare de la oameni. Este un pas esențial către o administrație în care informația circulă intern, fără a mai fi purtată pe hârtie de la un ghișeu la altul.
Primele semne ale schimbării au început deja să apară. Funcționarii din serviciile de evidență a persoanelor au primit instrucțiuni să verifice direct datele în sistem, fără a mai solicita documente fizice. În paralel, băncile au început să primească acces la bazele de date relevante, eliminând necesitatea adeverințelor de domiciliu. Alte soluții sunt în curs de testare, inclusiv pentru notari sau pentru actualizarea automată a informațiilor în registrele oficiale.
Cu toate acestea, provocările nu au dispărut complet. Implementarea depinde de capacitatea tehnică a instituțiilor, de interoperabilitatea sistemelor și de adoptarea rapidă a normelor metodologice. În lipsa acestora, există riscul ca măsurile să rămână doar pe hârtie, iar cetățenii să continue să se confrunte cu aceleași obstacole.
Pe termen lung, miza este mult mai mare decât simpla eliminare a copiilor după buletin. Este vorba despre transformarea modului în care funcționează administrația publică — de la una bazată pe documente și proceduri repetitive, la una construită pe date, acces rapid și încredere în sistemele digitale.
Guvernul îi încurajează în continuaree pe cetățeni să își facă în continuare cartea electronică de identitate Cartea electronică de dentitate, arată Executivul, este un document modern, cu avantaje concrete pentru cetățeni și menționează câteva dintre beneficiile sale:
– Are formatul unui card bancar și încape în orice portofel.
– Poate fi eliberat opțional de la vârsta de 0 ani și este recunoscut ca document de călătorie în toate statele membre ale Uniunii Europene, în Spațiul Schengen și în statele terțe care îl recunosc — o alternativă mai rapidă și mai accesibilă decât pașaportul pentru familiile cu copii mici.
– Conține un certificat digital pentru semnătură electronică avansată, emis gratuit de Ministerul Afacerilor Interne, care permite semnarea electronică a documentelor și autentificarea în platformele digitale ale statului.
– Este un document cu nivel înalt de securitate, conform standardelor europene, cu elemente avansate de protecție împotriva falsificării.
– Prima Carte Electronică de Identitate este gratuită pentru cetățenii cu vârsta de peste 14 ani până la 1 iulie 2026, în limita fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Citește mai mult la: https://www.profit.ro
Sursa: profit.ro
