Iancu Guda despre Pachetul II de măsuri fiscale: „Nu am văzut niciodată un text de lege atât de bun” / Analiză proiect de lege

Analistul financiar Iancu Guda a lăudat proiectul legislativ pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor pe 28 august: „Niciodată nu am văzut un text de lege atât de bun precum cel pus în dezbatere publică ieri, pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, cu foarte multe reforme și modificări extrem de necesare și utile pentru România în ansamblu, mai ales în această perioadă”, a declarat Iancu Guda.

Documentul are 38 de pagini și include sute de articole modificate, vizând reforme fiscale, financiare și economice. Potrivit analistului, acestea pot aduce îmbunătățiri semnificative pentru economia românească.

„Am parcurs întreg documentul în detaliu, recunosc cu mari așteptări alimentate de toate declarațiile recente ale Ministrului Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, care a vorbit public despre foarte multe reforme și idei necesare. Eram curios când și cum se vor transpune în modificări legislative. După parcurgerea întregului document disponibil în dezbatere publică cu modificările fiscale din Pachetul II de reforme, mă bucur să văd rezultatul. Am sintetizat cele mai importante 21 de reforme și modificări fiscale extrem de importante, în 4 direcții clare: limitarea exporturilor de profit ale firmelor nerezidente / măsuri pentru creșterea colectării / responsabilizarea companiilor și antreprenorilor pentru creșterea transparenței și dezvoltării companiilor / modificări de taxe. Explic mai jos de ce sunt foarte bune aceste măsuri. NU CRED. SUNT CONVINS – argumentez la majoritatea cu cifre obiective! Da, ne facem bine! Hai România!”, a mai spus Iancu Guda.

Loading…

Taking too long?

Reload document

| Open in new tab

Download

SCHIMBARE PARADIGMĂ GRUPURI DE FIRME NEREZIDENTE

• se aduce cu adevărat echitate între companiile străine și cele domestice. Multinaționalele sunt bune pentru economie deoarece aduc valoare adăugată, dar toate aceste măsuri implementate acum nu mai permit exportul artificial de profit, acolo unde există aceste situații. În sfârșit ceva făcut inteligent!
• se elimină deductibilitatea la cheltuieli de management, consultanță sau drepturile de proprietate intelectuală realizate cu entități afiliate / firmă mamă (vezi Art. 25^1 pag. 10) – extrem de important! Este principalul mecanism de transfer profit, acolo unde există. Mulți nu realizează, impactul este imens: cifra de afaceri totală companii în România 2.590 mld. Lei din care 1.165 mld. Lei de la multinaționale, cu achiziții totale de 815 mld. Lei. Dacă numai 5% sunt costuri de consultanță și management de la grup, înseamnă 41 mld. Lei, taxate cu 16% (nu mai sunt deductibile) = 6,5 mld. Lei impact, jumătate din toate încasările adiționale preconizate la TVA majorat 19%-21% (circa 12 mld. Lei).
• se plafonează deductibilitatea dobânzii împrumuturilor de la grup / firmă mamă / entități afiliate la 0,5 mil. EUR (vezi art. 40^2 pag. 10). Extrem de important! Măsura este foarte bună, sunt multinaționale care se finanțează de la firmele din grup în condiții de dobândă foarte scăzută, în loc să fie capitalizate entitățile locale (care rămân pe pierdere sau profituri mici din cauza taxelor de consultanță). Eliminarea deductibilității peste plafonul de 0,5 mil. EUR descurajează acest fenomen, dar NU descurajează investițiile de imobilizări fixe finanțate prin aceste împrumuturi. Se reduce astfel comportamentul de optimizare fiscală al multinaționalelor din România, care vor raporta mai mult profit în România și vor fi mai capitalizate.
• platforme online care NU PLĂTESC TAXE VAMALE în România pe colete mici (< 150 EUR, vezi art. XXII (1) pag. 26) – se implementează măsura care va deveni regulă în UE din 2028 (deja Grecia, Franța și România încep din acest an). Se instaurează taxă fixă colet de 25 Lei. Măsura este foarte bună. Temu, Shein, Trendyol, Alibaba livrează cca. 7 milioane colete cu valoare redusă sub 150 EUR cu taxe zero, care afectează 59.795 de companii din retailul local și micii producători români, venituri cumulate de 137 mld. Lei pe parcursul anului 2024, și aproape 200.000 angajați. Pierderile estimate la buget din cauza acestor importuri chinezești sunt de circa 10 miliarde Lei / an. Nu sunt afectați doar cei 200.000 angajați (oameni care lucrează în țara noastră), suntem afectați noi toți deoarece se pierd 10 MILIARDE LEI / BUGET / an (impactul fiscal pierdut prin reprezentativitatea coletelor % în total comerț local și micii producători relevanți pe acest segment – electrocasnice, haine, accesorii, dotarea locuinței etc.). NU este corect ca firmele din România să plătească taxe iar platformele internaționale să nu plătească nimic! Se rezolvă această mare nedreptate!
• se elimină IMCA (Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri) de 1% la marile companii cu venituri > 50 mil. EUR. Exact cum am explicat în urmă cu aproape 2 ani, dar Ciucă și Ciolacu NU au vrut să înțeleagă, această măsură NU va aduce bani la buget și NU este potrivită pentru o țară dependentă de comerț (retail & distribuție) cum este România, unde rulajele sunt mari și marjele mici. Ciucă și Ciolacu NU au vrut să înțeleagă, au zis că se va colecta 4,5 mld. Lei, eu am estimat maximum 2,5 miliarde Lei (în cel mai bun scenariu), realitatea pe 2024: +0,3 mld. Lei. Economia bate populismul, ÎNTOTDEAUNA!

MĂSURI PENTRU CREȘTEREA COLECTĂRII

• NU se mai acceptă eșalonări la datorii fiscale restante fără CONTRACT DE FIDEIUSIUNE (vezi art. 186 alineatul (1), litera f)) + atragerea răspunderii antreprenorului cu averea personală sau o terță parte care răspunde în solidar. Extrem de important pentru responsabilizarea contribuabilului și creșterea șanselor de executare și recuperare prejudiciu dacă NU se respectă planul de eșalonare. Ajută și la oprirea eșalonărilor acordate preferențial cu sprijin politic în spate.
• se limitează eșalonările la plată și se acordă doar pentru restanțele fiscale mai mici de 400.000 Lei sau alte praguri intermediare mai mici (vezi art. 209 alineat 7, pag. 3). Înainte NU se acorda pentru sume sub 500 sau 2000 Lei DAR NU EXISTA PLAFON MAXIMAL!!! Deci, orice sumă fiscală restantă, oricât de mare, se putea eșalona la nesfârșit. Acum, maximum 80.000 EUR. Plus, se cere și răspunderea solidară a acționarului sau co-debitor prin contract de fideiusiune. FANTASTIC. Gata cu marile companii cu spate politic care eșalonau la nesfârșit datoriile restante.
• se rezolvă problema restanțierilor de bună-credință totuși, care sunt în blocaj de plată din cauza sumelor nerecuperate de la stat (ajutoare medicale, TVA nerecuperat etc.) pentru care se acceptă eșalonări la plată chiar dacă depășesc pragul maximal de 400.000 Lei (vezi art. 209 alineat 7.1 (nou), pag. 3).
• se introduce platforma de licitații electronice pentru creșterea transparenței și vitezei de vânzare a bunurilor sechestrate, se extinde adresabilitatea potențialilor cumpărători care doresc să investească și să preia activele firmei executate, se stimulează investițiile în economia privată și cresc sumele executate și recuperate la bugetul public de la debitorii restanțieri. Cea mai tare măsură! (vezi art. New 250.1 – pag. 4).
• NU se mai permit eșalonări la plată pentru companiile care au beneficiat de ajutoare de stat aferente cărora înregistrează obligații fiscale restante pe schemele respective (vezi art. 192 al. (3), pag. 1). Se elimină DUBLUL AJUTOR ACORDAT DE STAT (și ajutor de stat și eșalonare). GATA cu favorurile clientelei politice!
• se scurtează perioada eșalonărilor de plată a obligațiilor fiscale noi apărute (ce nu fac obiectul eșalonărilor inițiale) de la 180 zile la doar 60 zile (vezi art. 194 al. (1) literele e) și f)). Este foarte bine, se scurtează termenele de eșalonări și se reduce riscul prelungirii valabilității eșalonărilor cu alte eșalonări nejustificate (eșalonare la eșalonare la eșalonare…).
• NU se mai fac (re-)eșalonări la eșalonările inițiale pentru o perioadă care să excede durata deja aprobată (vezi art. 195, al. (3) (8.1)). Se elimină riscul diverselor tertipuri și portițe fiscale de prelungiri și eșalonări care se prelungeau încontinuu. Echitate și corectitudine pentru toți contribuabilii. Înainte se făceau eșalonări la eșalonări la eșalonări deoarece apăreau mereu noi datorii și se prelungea eșalonarea inițială și tot așa… tertipuri și combinații avocățești, că le permitea legea. GATA, nu le mai permite legea!
• Obligație de acceptare plată folosind cardul, deci POS obligatoriu, foarte necesară în România deoarece avem cel mai mare numerar aflat în circulație % din PIB din Uniunea Europeană. August 2025: avem 134 mld. / 1764 mld. = 7,6% (de 2 ori peste media europeană). Fix atât este și decalajul pe economia subterană: noi avem cca. 30% economie subterană în PIB, media europeană este 15%. Plățile cash favorizează economia subterană și corupția, de aceea companiile sunt obligate inclusiv la plata cu cardul. (vezi Legea nr. 70/2015, la articolul 1, alineatul (1^2), pag. 5).
• se dublează amenda pentru nedetinerea unui cont de plăți în România dacă desfășori activitate în România – de la 4.500 la 10.000 Lei – și dacă nu se rezolvă în maximum 12 luni atunci firma devine INACTIVĂ FISCAL (nu mai poate emite facturi în România) iar în încă alte 12 luni urmează DIZOLVAREA. (vezi Legea 70/2015 art. 12, alineat new nr. 4 / pag. 5, corelată cu modificare Art. I – Legea nr. 207/2015 articolul 92, se introduce un nou alineat, alin. (12)). Înainte nu interesa pe nimeni, amenda 4500 Lei și gata, NU aveau cont de plăți în România. Acum, amendă 10.000, iar ANAF și MFP îți închid firma în maximum 2 ani. Deci, ADIO. Nu mai merge!
• apare Sistemul RO e-Proprietate (vezi articolele noi III – V la OUG nr. 124/2024, pag. 23) – avem nevoie de un sistem informatic pentru interconectare și centralizare proprietăți mobiliare în România, atât pentru scop fiscal, cât și pentru a verifica mai ușor dacă există situații disproporționale între veniturile fiscalizate și proprietățile deținute. În România se încarcă deseori spălarea banilor din achiziții imobiliare cu criptomonede. Taxarea criptomonedelor la cota unică 16% vs zero precedent, corelată cu e-Proprietatea, va descuraja acest fenomen.

Citește continuarea articolului aici.