Dispariția empatiei și cultivarea morbidă a individualității și a satisfacerii imediate a propriilor plăceri modifică ontologic ființa umană, integrând-o într-o formă actualizată a barbarismului. Astfel, observăm astăzi tot mai multe expresii ale rivalității și ale rebeliunii. Mai mult decât atât, depărtarea de tot ceea ce este specific poporului nostru descrie o nouă acțiune care devine merituoasă, propunând o respingere față de tot ceea ce este tradițional, autohton și național. Principalul obiectiv al acestei tendințe este uniformizarea principiilor și valorilor, împrumutând maniera globalistă de promovare a propriei identități în acord și, mai ales, influențat de perceptele cu valoare și utilitate generală, notează publicația ziarullumina.ro.
Lumea de astăzi este supusă unui demers de adaptabilitate continuă care are drept scop fructificarea exigențelor actuale, însă acest proces trebuie să aibă un imperativ principal – fundamentarea pe valori durabile și vivifiante, pe care le remarcăm lucrate cu multă responsabilitate în spațiul tradițional al identității naționale. În acest context, nu putem dezvolta un edificiu dacă temelia sa nu este durabilă, pentru că, în caz contrar, vom cunoaște un colaps ireparabil.
Știm astăzi ce înseamnă cu adevărat identitatea națională?
Într-o lume care se dezvoltă potrivit factorilor specifici globalizării, progresului tehnologic și postmodernismului, conceptul de identitate națională capătă o importanță tot mai scăzută. Identitatea națională descrie un set de particularități care ne definesc ca popor, printre acestea identificându-se cultura, istoria, credința și simbolurile, precum drapelul și imnul. În pofida faptului că identitatea națională descrie un concept perimat și adesea neînțeles, în contextul preocupărilor de astăzi, aceasta joacă un rol important în coeziunea socială, în formarea sentimentului de unitate și în dezvoltarea unui afect al responsabilității față de propria persoană în acord cu valențele comunității sociale.
În spațiul cotidian, pe măsură ce societățile evoluează, identitatea națională se află la confluența dintre tradiție și modernitate. Pe de o parte, valorile și practicile tradiționale rămân elemente esențiale ale identității, iar, pe de altă parte, națiunile trebuie să se adapteze la noile vicisitudini mondiale, care de multe ori atentează la specificul autohton. De aceea, flexibilitatea și adaptabilitatea, caracteristice lumii postmoderne, fac din identitatea națională un instrument eficient de solidaritate, capabil să reziste la transformări fără a-și pierde esența și importanța. Dificultățile actuale, cum ar fi crizele economice, politice, sociale, migrațiile masive și schimbările culturale rapide, au determinat numeroase populații să reflecteze asupra propriilor fundamente și asupra modului în care identitatea lor națională poate deveni un factor de solidaritate. O națiune care își cunoaște valorile și are o identitate națională bine definită și susținută de populație are o capacitate mai mare de a rezista la influențele negative, fie că vin sub formă de manipulare politică, fie că sunt expresia unor conflicte economice sau militare.
Citește continuarea analizei, aici.
