În ultimul deceniu, România a importat de două ori mai multe materii prime reciclabile din țările non-UE

Contextul geopolitic tensionat și instabilitatea care caracterizează în prezent scena economică globală au adus în prim-plan dependența țărilor din blocul comunitar de importurile de materii prime. Astfel, între anii 2014 – 2023, România a dublat cantitatea de materii prime reciclabile importate din țările non-UE, de la aproape 448 de mii de tone la peste 910 de mii de tone, arată datele oficiale Eurostat analizate de Clean Recycle.

De altfel, în aceeași perioadă, au crescut și importurile de materii prime reciclabile din țările membre ale Uniunii Europene, de la peste 462 de mii de tone la peste 765 de mii de tone*.

Citeste și:  Ziua Internațională a Păsărilor, sărbătorită la Zoo Brașov

Aceste materii sunt clasificate în cinci categorii principale: plastic, hârtie și carton, metale prețioase, fier și oțel, precum și metale neferoase (cupru, aluminiu și nichel).

Însă, în continuare, țările din UE importă materii prime mai mult decât exportă, ceea ce a rezultat, în 2021, într-un deficit comercial de 35,5 miliarde EUR, mai arată analiza Clean Recycle.

Uniunea Europeană importă circa jumătate din materiile prime pe care le consumă.

O soluție pentru a reduce dependența de alte state în ceea ce privește importurile de materii prime reciclabile este trecerea la un model de economie circulară, pentru prelungirea ciclului de viață al produselor.  

Astfel, materialele reziduale sunt reciclate și reinjectate în economie ca noi materii prime – numite “materie primă secundară”, ceea ce poate avea numeroase beneficii, atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru creșterea securității aprovizionării cu materii prime.

Citeste și:  Cel mai lung traseu de sanie de vară din România va fi deschis în Sinaia în august 2025

Este important, în primul rând, ca țara noastră să accelereze tranziția către o economie circulară. În acest fel, se poate proteja în fața fluctuațiilor legate de prețurile materiilor prime, inclusiv cele reciclabile. La fel de esențial este ca România să dezvolte infrastructura de reciclare și astfel să creștem exporturile. De exemplu, să existe un număr mai mare de centre de reciclare, să fie re-extrase materiile prime și să dezvoltăm infrastructura de colectare separată a deșeurilor pentru populația țării”, declară Cosmin Monda, fondator și CEO Clean Recycle.

Parlamentul European a adoptat o rezoluție, încă din februarie 2021, prin care se urmărește ca, până în 2050, să se ajungă la o economie complet circulară, neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon, durabilă și fără substanțe toxice.

Citeste și:  Juniorii Coronei au rezultate excelente în competițiile internaționale de schi alpin

În medie, un european generează 180 de kilograme de deșeuri de ambalaje pe an

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-robot
FriendlyCaptcha ⇗

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.