Inteligența artificială (AI) devine o tehnologie tot mai folosită în mediul de business din țara noastră. Potrivit unui studiu recent realizat de compania de consultanță VUCAMIX, 86% dintre companiile din România au adoptat deja, în diverse forme, AI. Însă, în 40% dintre cazuri este vorba de inițiative personale ale angajaților, nesusținute încă la nivel organizațional.
„Entuziasmul angajaților față de tehnologiile AI reprezintă o oportunitate valoroasă pentru organizații de a crea expertiză internă și de a impulsiona adoptarea unor instrumente noi. Rezultatele studiului nostru arată un decalaj clar între interesul pentru AI la nivelul angajaților, respectiv utilizarea în mod individual, și adopția oficială la nivel organizațional. Este o diferență explicabilă prin dificultățile pe care le întâmpină companiile în implementarea și integrarea acestor noi tehnologii, precum și prin provocările de securitate asociate”, a declarat Bogdan Surdea-Blaga, fondator și consultant principal la VUCAMIX.
Studiul companiei de consultanță a relevat faptul că, și în organizațiile care nu au adoptat încă oficial inteligența artificială, 87% dintre angajați utilizează instrumente AI, precum platforme generative de tipul ChatGPT. Conform sursei citate, rezultatul demonstrează că angajații înțeleg și conștientizează câștigurile de eficiență și productivitate pe care utilizarea AI o asigură în activitatea profesională.
Iată care sunt principalele rezultate ale cercetării întreprinse de VUCAMIX:
– 46% dintre companiile din România au adoptat deja oficial, în diverse forme, AI, la nivel de organizație, departamental sau prin proiecte-pilot.
– În 40% dintre cazuri, angajații utilizează inteligența artificială în mod individual în scopuri profesionale.
– 71% dintre respondenții din organizațiile care au adoptat AI se simt încrezători în înțelegerea acestor tehnologii, spre deosebire de doar 47% în cazul companiilor în care acestea nu sunt implementate oficial.
– Rezistența la schimbare este cea mai importantă barieră pentru majoritatea (52%) companiilor, care consideră inerția organizațională și scepticismul provocări majore.
– Pentru 46% dintre organizații, lipsa personalului pregătit corespunzător reprezintă un obstacol semnificativ.
– 41% dintre companiile care intenționează să adopte sau au implementat deja AI sunt îngrijorate de confidențialitatea și protecția datelor, cu precădere în rândul organizațiilor care activează în sectoare cu cerințe critice de securitate a informațiilor.
– Aproape două treimi (64%) dintre organizații sunt interesate de inteligența artificială pentru automatizarea sarcinilor de rutină, 53% recunosc potențialul AI în dezvoltarea de noi produse sau servicii, iar 51% – pentru îmbunătățirea experiențelor clienților.
„Încrederea în AI este crucială pentru implementarea cu succes, atât din perspectivă umană, cât și din punctul de vedere al legislației europene adoptate. Recomand organizațiilor să analizeze și evalueze diferențele în utilizarea AI în funcție de departament și să ofere suportul necesar pentru a asigura o adoptare uniformă și eficientă. De asemenea, companiile trebuie să investească în formarea și dezvoltarea profesională pentru a îmbunătăți competențele interne în domeniul AI”, a subliniat Bogdan Surdea-Blaga.
Potrivit fondatorului VUCAMIX, pentru a putea valorifica oportunitățile oferite de inteligența artificială, organizațiile trebuie să dezvolte politici și ghiduri clare de utilizare a AI. De asemenea, trebuie să monitorizeze utilizarea noilor tehnologii, pentru a asigura accesul la resurse, suportul necesar, dar și respectarea regulilor stabilite.
Pentru a depăși rezistența la schimbare, consultantul recomandă promovarea unei culturi deschise schimbării, prin implicarea angajaților în proiecte și comunicarea beneficiilor AI, precum și utilizarea entuziasmului și expertizei dobândite de cei care folosesc deja noile tehnologii pentru extinderea adopției la nivel organizațional.
La studiul VUCAMIX au participat 107 respondenți din organizații care activează în industrii și regiuni diverse. Studiul a fost realizat atât cantitativ, prin intermediul chestionarelor, cât și calitativ, prin interviuri individuale ulterioare.
