Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a prezentat pe contul personal de Facebook câteva reflecții pe marginea situaţiei socio-medicale create de coronavirusul Covid-19.
Ioan-Aurel Pop spune că circumstanţele actuale demonstrează că „globalizarea nu ne poate despărți de locul nașterii noastre”.
„De câte ori nu am auzit persoane (de succes sau nu) care spuneau că nu mai au nevoie de România, că s-au săturat de România ori că nu vor mai reveni în România! Sufletul nu se pliază, însă, după rațiunea rece, după orgolii de moment și nici după venitul material copios. Mulți ascultă acum imnul național cu alte urechi, iar unora Balada lui Ciprian Porumbescu le dă altfel de fiori”.
„Casa de acasă, oricât de umilă ar fi, prețuiește acum mai mult decât toți banii din lume. Vorba să ne ținem de neamuri are, parcă, acum alt înțeles”.
Academicianul precizează că acum nu este momentul potrivit pentru lamentaţii, ci trebuie să ne adaptăm situaţiei și să mergem mai departe în viaţă. El consideră că deşi ne aflăm într-un „rău imens”, am câștigat în „comunicare, dialog și omenie”.
„Văd zilnic români care se duc să hrănească alți români, care împart hrană și măști, care duc vitamine pentru întărirea imunității organismului, care au grijă de animalele de companie rămase singure. Aceștia trebuie prețuiți și încurajați”.
„Nu este acum momentul să fim originali, să ne exhibăm orgoliile și inițiativele, să încercăm să ne descurcăm”.
Concluziile din finalul mesajului transmis de Preşedintele Academiei Române îndeamnă la introspecţie şi schimbare.
„Criza aceasta neașteptată ne-a învățat ce să prețuim în viață, cum să separăm valorile de nimicuri, ce mare avere este bogăția sufletească”.
„Alergăm clipă de clipă după slujbe bănoase, căutăm să trăim în mare confort material, ne ascundem adesea adevăratele sentimente și acum ne dăm seama ce bogăție avem în noi și cum am putea să revărsăm această bogăție spre semenii noștri”.
„Poate că, după această grea încercare, ne vom rândui altminteri viața individuală și socială, ne vom trezi să fim mai buni și mai drepți, ne vom revărsa preaplinul sufletului spre lume și spre țară, adică spre colțul nostru de lume, pe care nu-l iubim pentru că este perfect (nu este!), ci pentru că este (încă) al nostru”.
Sursă: Basilica.ro
