Astăzi, 24 iunie, Asociația SMARTiCITY și platforma jumptosmart.ro organizează, la CATTIA, o nouă conferință din seria de evenimente „Orașe și comunități. Viziunea 2030”, care în acest an se concentrează pe tranziția către „verde” și digital.
Participanții la această conferință sunt reprezentanți ai administrației centrale, locale și județene, dar și dezvoltatori de soluții inteligente care pot fi implementate la nivelul localităților, discuțiile fiind facilitate de către Camelia Spătar, președintele Asociației SmartiCity.
Alegerea orașului nostru ca și gazdă a acestei conferințe s-a făcut, conform declarației organizatorilor, deoarece Brașovul este unul dintre orașele din România care aplică deja soluții și politici „smart-city” și poate fi un exemplu de bună practică pentru alte orașe din țară.
Temele abordate în cadrul conferinței sunt mobilitatea urbană, reducerea poluării și soluții care pot ajuta transformarea în orașe cu emisii zero de carbon, digitalizarea serviciilor publice în beneficiul cetățenilor, soluții inteligente pentru gestionarea deșeurilor, energie regenerabilă, rolul hidrogenului în economia viitorului, dar și despre sursele de finanțare pentru aceste proiecte majore pe care atât România, cât și Europa le propun în anii următori.
,,De câte ori vorbim despre orașe, despre dezvoltare, despre smartcity, despre tendințele actuale, este important să înțelegem că nu vorbim doar despre tehnologii și implementarea unor soluții, ci de o schimbare de filozofie. Ar trebui să avem omul în centrul acestor demersuri și acestor tehnologii, iar Smart City nu înseamnă doar niște tehnologii avansate, ci capacitatea noastră de a le pune în folosul cetățeanului și cred că aici avem nevoie de transfer de bune practici, de exemple, de implementări reușite și de competențe atrase, inclusiv în zona de consultanță. De multe ori ajungem să deținem tehnologii, dar lucrurile pe care le oferim cetățenilor ajung să nu fie utilizate la modul optim. Mă bucur că avem o prezență foarte vastă și din diverse sfere atât ale administrației, cât și la nivel guvernamental, astfel încât putem să avem acest dialog aplicat și putem să lucrăm împreună pe zona aceasta, a transferului de bune practici. Vreau să îl salut și pe domnul primar Timonen (Pekka Timonen, primarul orașului Lahti, n.n.) și să-l felicit pentru titlul de Capitală Verde Europeană 2021. Sper să avem, în discuția de azi, câteva exemple de cum am putea ținti, mai multe orașe din România, la astfel de titluri și o astfel de recunoaștere internațională. Suntem un partener deschis către dialog, către colaborări. Vrem să punem la dispoziția și altor administrații lecțiile pe care noi le învățăm sau le-am învățat deja, așa cum, totodată, vrem să învățăm din lecțiile altora”, a declarat primarul Allen Coliban în cuvântul de deschidere.
Cea mai importantă prezență, mai ales prin exemplele de bune practici pe care le-a oferit participanților, este primarul orașului Lahti, Pekka Timonen, oraș desemnat Capitala verde europeană 2021.
Lahti este prima Capitală europeană verde din regiunea arctică – o zonă cu o încălzire de aproape două ori mai accelerată decât media globală –, ceea ce înseamnă că orașul este afectat direct de schimbările climatice. Orașul a demarat o serie de acțiuni pentru a deveni neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon până în 2025 fără a cumpăra credite de carbon. Aceasta reprezintă un avans de 10 ani față de obiectivul național al Finlandei pentru 2035 și de 25 de ani față de viziunea UE pentru 2050.
Mottoul orașului, „soluții locale – impact global”, evidențiază modul în care programele și inițiativele sale inovatoare pot fi reproduse cu ușurință de către orașe din întreaga Europă. De exemplu, Lahti a avut, în premieră mondială, o orchestră simfonică neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, iar clubul de hochei pe gheață al orașului, „Pelicanii din Lahti”, intenționează să se numere printre primele echipe sportive din lume neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon.
Proiectul CitiCAP a realizat prima aplicație din lume de comercializare a cotelor de emisii de carbon pentru persoane fizice, care îi răsplătește pe locuitorii care merg pe jos, cu bicicleta și care folosesc transportul public pentru a-și reduce propria amprentă de carbon. Aplicația colectează și date digitale privind mobilitatea și le pune la dispoziție pentru a contribui la dezvoltarea unor noi servicii de transport pentru cetățeni.
În prezent, 99 % dintre cetățeni locuiesc la cel mult 300 de metri de zone urbane verzi. Lacul Vesijärvi era grav poluat de industrie, dar a fost transformat într-un exemplu excelent al realizărilor pe care le pot obține împreună guvernanța, cercetătorii și locuitorii.
Cel puțin 97 % din deșeurile menajere ale orașului se recuperează, datorită unui sistem de înaltă calitate de gestionare a deșeurilor și de recuperare a energiei. În luna aprilie a acestui an, orașul a finalizat o tranziție energetică majoră și a încetat să mai utilizeze cărbunele. În prezent, acesta alocă aproximativ 180 de milioane EUR pe an pentru o uzină bioenergetică ecologică.
