Legea traseelor pedestre de lungă distanță: un cadru legal născut pe teren

Pe 24 iulie 2025, Guvernul României a adoptat normele metodologice de aplicare a Legii nr. 288/2024 privind traseele pedestre de interes național în scop recreativ.

În anul 2018, atunci când am început să construim Via Transilvanica, nu existau reglementări legale în România pentru un traseu de lungă distanță. Cu toate acestea, am reușit să ducem la capăt un proiect fără precedent, reunind peste 120 de unități administrativ-teritoriale care au acceptat și aprobat să fie parte din acest drum. Așa a fost posibil ca, în 2022, să putem face în dar României primul traseu de lungă distanță, care traversează țara pe o lungime de 1.600 km, de la Putna la Drobeta-Turnu Severin.

Via Transilvanica a început să reprezinte România în tot mai multe publicații internaționale (TIME, National Geographic, The Independent, The Guardian, BBC Travel și altele), iar în scurt timp a primit două distincții din partea Comisiei Europene și Europa Nostra: la categoria “Implicare civică și conștientizare” și premiul publicului, fiind recunoscut drept unul dintre cele mai bune proiecte de patrimoniu din Europa.

Această vizibilitate a scos imediat în evidență o lipsă majoră: România nu avea o legislație care să reglementeze și ofere protecție juridică traseelor de lungă distanță. Deși nu ne-am propus acest lucru și era cu mult peste puterile noastre, am fost singurii care aveau experiența directă și cunoștințele necesare pentru a iniția o propunere legislativă.

Experiența de pe teren a fost completată de expertiza juridică a două dintre cele mai mari societăți de avocați din România – Reff & Asociații | Deloitte Legal și Țuca Zbârcea & Asociații. Împreună, în toamna anului 2023, am propus Guvernului României un proiect de lege care a fost ulterior înaintat Parlamentului României.

Citeste și:  Transportul aerian de pasageri a crescut cu 8,2% în primele nouă luni din 2025

După un drum lung, care a presupus consultări repetate cu reprezentanții legislativului, în noiembrie 2024 aceasta a fost votată cu cvasiunanimitate (doar trei abțineri) și adoptată de Parlament, fiind ulterior promulgată de Președintele României. Este vorba despre Legea nr. 288/2024 privind traseele pedestre de interes național în scop recreativ.

Aceasta este o victorie nu doar pentru Via Transilvanica, ci pentru întreg turismul sustenabil din România. Legea aduce în actualitate numeroase aspecte esențiale pentru traseele de drumeție din zonele submontane ale țării – locuri de o valoare culturală și naturală unică în Europa, tot mai apreciate de zecile de mii de oameni care aleg să le parcurgă.

Această lege creează, pentru prima dată, un cadru coerent și accesibil pentru amenajarea, protejarea și promovarea traseelor de lungă distanță în România. Ea deschide, totodată,

accesul la finanțări europene nerambursabile și la parteneriate internaționale în domeniul dezvoltării rurale, al turismului durabil și al conservării patrimoniului cultural și natural.

În continuarea legii, era nevoie de un pas esențial: normele metodologice care să o facă aplicabilă. Și aici, grupul nostru de lucru – format din specialiști în turism, legislație și dezvoltare locală – a contribuit decisiv. Am formulat o propunere care să răspundă cât mai fidel realității din teren și să permită o cooperare reală între comunitățile locale, inițiatorii de trasee și autorități.

Citeste și:  Creştinii îl sărbătoresc pe Sfântul Nicolae

Pe 24 iulie 2025, Guvernul României a adoptat aceste norme metodologice în forma pe care a considerat-o adecvată. Este un pas uriaș care transformă o idee îndrăzneață într-o realitate națională și oferă un model viabil de dezvoltare locală prin turism pedestru, identitate culturală și ospitalitate.

Ne dorim ca Via Transilvanica să fie primul traseu de lungă distanță acreditat oficial în România. Am început deja lucrul la dosarul necesar pentru această recunoaștere. Dacă reușim, vom arăta că este posibil un model de colaborare transparentă și instituțională, pe un traseu care acoperă 10 județe și peste 120 de comunități locale.

Vom pune la dispoziția tuturor celor interesați toată experiența acumulată în cei 7 ani de la momentul inițierii proiectului. Suntem convinși că potențialul României în acest domeniu este uriaș. Cu un cadru legal solid și cu o rețea de parteneri implicați, drumeția poate deveni o formă reală de reconectare cu natura, de dezvoltare economică a comunităților rurale și de mândrie națională.

Asociația Tășuleasa Social le mulțumește tuturor instituțiilor, organizațiilor și oamenilor care le-au fost alături în acest demers. Mulțumim celor care au muncit cot la cot cu noi pentru ca această lege să existe. Când acest proces birocratic se va încheia, vom sărbători împreună o reușită care ne onorează și care, la 25 de ani de la înființarea organizației noastre, ne confirmă că drumul ales este unul bun. Să fie într-un ceas bun!

Citeste și:  Moș Crăciun și-a făcut apariția pentru copiii internați la Spitalul de Copii Brașov

Pentru mai multe detalii legate de Asociația Tășuleasa Social și Via Transilvanica: Tina Crețu, coordonator marketing și comunicare: tina@tasuleasasocial.ro, 0721.267.622

***

Via Transilvanica este primul traseu de lungă distanță din România care traversează țara de la Putna la Drobeta-Turnu Severin și a fost creat pentru a ff parcurs la pas, pe bicicletă sau călare. Asociația Tășuleasa Social, care a dezvoltat proiecte educaționale, culturale și ecologice în ultimii 25 de ani, a inaugurat poteca de 1.400 km în 2022 după patru ani și jumătate de muncă susținută. În anul 2025, organizația a început să extindă traseul spre celelalte regiuni istorice ale României și a lansat un nou ținut: Terra Borza Teutonica ce însumează 170 km, făcând din orașul Brașov a treia poartă de intrare pe Via Transilvanica. Expansiunea va avea loc și în următorii 20 de ani, iar proiectul va continua să promoveze turismul pe îndelete și comunitățile locale care se află pe traseu. Drumul care unește contribuie la descoperirea culturii, tradițiilor și a naturii sălbatice a României, traversând opt regiuni istorice prin 10 județe și 12 situri înscrise în patrimoniul UNESCO.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.