Guvernul României pregătește adoptarea așa-numitei „Ordonanțe trenuleț”, un pachet de măsuri fiscale menit să sporească veniturile bugetare. Potrivit documentului publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor, principalele modificări includ:
- Creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%.
- Eliminarea facilităților fiscale acordate angajaților din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, măsură ce ar putea genera un impact major asupra veniturilor acestora.
- Reducerea plafonului pentru microîntreprinderi:
- De la 500.000 de euro la 250.000 de euro începând cu 2025.
- La 100.000 de euro, începând cu 2026.
- Introducerea unui impozit pe construcțiile speciale, aplicat cu o cotă de 1,5% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior. Acest impozit se va aplica inclusiv pentru construcțiile închiriate, luate în administrare, concesiune sau folosință.
Ministerul Finanțelor estimează că măsurile vor aduce venituri suplimentare de:
- 7,11 miliarde de lei în 2025,
- 8,75 miliarde de lei în 2026,
- 9,41 miliarde de lei în 2027,
- 9,95 miliarde de lei în 2028.
Proiectul de ordonanță, cunoscut drept „ordonanța austerității”, urmează să fie supus aprobării Guvernului luni.
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Impozitul pe dividende
Se propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025.
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
1. Pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu anul fiscal 2025, se propune:
– reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro;
– eliminarea condiției de realizare a veniturilor din consultanță și management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.
2. Se actualizează codurile corespunzătoare activităților pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.
3. De asemenea, pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026 se clarifică modul de verificare a condiției legate de plafonul propus de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum și modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanță și management în vederea încadrării ca microîntreprindere.
Impozitul pe venit și contribuții sociale obligatorii
Ca urmare a angajamentelor asumate prin PNRR și prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu – 2025-2031 se propun următoarele măsuri:
1. Eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
2. În cazul veniturilor din dividende, se propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025.
Măsurile propuse prin proiectul de act normativ au în vedere angajamentul asumat de Guvern în cadrul PNRR privind revizuirea cadrului de impozitare existent în România, conform Componentei C8. “Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii”, respectiv Reforma R4 – Revizuirea cadrului fiscal, inclusiv reducerea etapizată a distorsiunilor și stimulentelor fiscale excesive, asigurându-se corectitudinea și echitatea în sistem pe principiul neutralității taxării,
precum și implementarea unui sistem fiscal mai corect, mai eficient, mai simplu și mai transparent, fără a fi afectată creșterea economică și dezvoltarea sectoarelor economice impactate de deciziile de politică fiscală.
Eliminarea facilităților fiscale a fost recomandată și de Banca Mondială în cadrul analizei legislației fiscale românești efectuată ca parte a PNRR.
De asemenea, prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu – 2025-2031 prezentat Comisiei Europene, Guvernul României s-a angajat să asigure o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar începând cu anul 2025, printr-o serie de măsuri, inclusiv prin reforme fiscale care au între obiective ajustarea sistemului de facilități fiscale pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile dar și pentru a evita formarea unor distorsiuni în materie de politică fiscală ceea ce ar presupune generarea unor inechități fiscale între diferite categorii de contribuabili.
Impozitul pe veniturile nerezidenților
Se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 8% la 10%, pentru dividendele distribuite/plătite persoanelor nerezidente, pentru corelare cu regimul fiscal aplicabil dividendelor distribuite/plătite persoanelor rezidente, regim ce are în vedere angajamentul asumat de Guvern în cadrul PNRR privind revizuirea cadrului de impozitare existent în România, conform Componentei C8. “Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii”, respectiv Reforma R4 – Revizuirea cadrului fiscal.
Impozitul pe construcții
Se reinstituie impozitul pe construcții, datorat de:
– persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;
– persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România;
– persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
Construcțiile sunt cele prevăzute de grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.
Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă.
Impozitul se plătește în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv şi 25 septembrie inclusiv.
Impozitul instituit este venit al bugetului de stat, și se administrează potrivit Codului de procedură fiscală.
Alte măsuri
Având în vedere faptul că scopul măsurii este sprijinirea salariaților cu salariul de încadrare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărârea Guvernului, se propune menținerea măsurii potrivit căreia, pentru suma de 300 lei/lună reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, până la 31 decembrie 2025, în anumite condiții, prin derogare de la prevederile Titlului IV și V
din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Regimul fiscal se aplică, începând cu veniturile lunii ianuarie 2025, în cazul persoanelor fizice care au salariul de încadrare, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Măsura se aplică pentru salariații care desfășoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, încadrați cu normă întreagă, la locul unde se află funcția de bază pentru care:
– venitul brut realizat din salarii şi asimilate salariilor astfel cum este definit la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în baza aceluiași contract de muncă, pentru aceeași lună, nu depășește nivelul de 4.300 lei, inclusiv;
Totodată, se propune, între condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ, ca nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, să nu fie diminuat în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului și 31 decembrie 2025, pentru a atinge nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vederea aplicării acestui regim fiscal.
De asemenea, măsura propusă se aplică salariaților care desfășoară activitate în sectorul agricol și industria alimentară și care nu beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute la art. 60 pct. 7, art. 138^1, și art. 154 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, și al căror nivel al salariului de încadrare, fără a include sporuri și alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului.
De asemenea, de această măsură beneficiază și persoanele nou angajate în perioada 1
ianuarie – 31 decembrie 2025, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.
Reglementările sunt aplicabile, în perioada în care salariul de încadrare este menținut la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, stabilit prin hotărârea Guvernului, pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor aferente anului 2025.
Facilitatea fiscală se acordă în aceleași condiții și veniturilor din salarii și asimilate salariilor astfel cum sunt definite la art. 76 alin. (1)-(3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, obținute în baza unui raport de serviciu.
În cazul în care facilitățile fiscale se acordă pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, corespunzătoare unei perioade din lună, pentru stabilirea sumei reprezentând venituri pentru care nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, se determină proporția dintre numărul de zile lucrătoare aferente perioadei în care contractul individual de muncă/raportul de serviciu este în derulare în perioada de acordare a facilității și numărul de zile lucrătoare din luna respectivă.
Totodată, se propune ca suma de 300 lei să fie diminuată proporțional cu numărul de zile din lună în care angajații realizează venituri din salarii și asimilate salariilor al căror nivel îndeplinesc condițiile cumulative propuse, respectiv nivelul salariului de bază lunar brut sau al soldei lunare, după caz, stabilit/ă potrivit contractului individual de muncă/raportul de serviciu, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată și nivelul maxim al venitului brut din salarii și asimilate salariilor realizat de angajații vizați să nu
depășească suma de 4.300 lei/lună, inclusiv.
De asemenea se propune, ca prin derogare de la prevederile art. 146 alin. (5^6) și ale art. 168 alin. (6^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, pentru veniturile aferente anului 2025, nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în luna pentru care se aplică prevederile art. 146 alin. (5^6) – (5^9) și ale art. 168 alin. (6^1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, se diminuează cu suma de 300 lei lunar.
Pentru acordarea facilității fiscale referitoare la neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 300 lei/lună se propune ajustarea plafonului lunar de 4.300 lei reprezentând venit brut realizat din salarii și asimilate salariilor, în sensul excluderii de la calculul acestuia a contravalorii tichetelor de masă, respectiv a indemnizației de hrană, după caz, acordate potrivit legii.
Proiectul de ordonanata:
