Avându-i ca invitați de onoare pe membrii Asociației „15 Noiembrie 1987”, asociațiile Liga Suporterilor Stegari, Neam Onoare Identitate, Honor et Patria, Camarazii România, Calea Neamului, Frăția Ortodoxă Sf. Mare Mucenic Gheorghe purtătorul de Biruință, Scut Botoşănean, Starea de Libertate, Radical Entourage și Legitimă Apărare, invită toți brașovenii la Marșul Memorial pe care îl vor organiza în data de 15 noiembrie 2022.
„Vom porni la ora 19:00 și vom merge pe traseul: Troița Eroilor (Calea București) – Prefectură. Scopul manifestării este cinstirea eroilor anticomuniști brașoveni la 35 de ani de la revolta muncitorilor din 15 Noiembrie 1987.”
Revolta din 15 Noiembrie 1987 a fost inițiată de muncitori înalt calificați din Secția 440 a Întreprinderii de Autocamioane Brașov, nemulțumiți de salariile insuficiente asigurării unor condiții de trai decent și de condițiile de muncă. Atitudinea arogantă a conducerii întreprinderii în fața revendicărilor formulate de muncitori a făcut ca protestul să cuprindă muncitori din întreaga uzină. În plină zi de alegeri comuniste, muncitorii au pornit în marș spre Județeana de Partid. În dreptul Spitalului Județean protestatarii au început să cânte imnul „Deșteaptă-te, române”. Acela a fost momentul în care revolta a devenit pronunțat anticomunistă. Faptul este atestat de miile de muncitori care au scandat, în mai multe rânduri, “Jos comunismul!” şi au înlăturat însemnele comuniste de pe fosta Judeţeană de Partid Braşov. Trupele de Securitate și Miliție au intervenit în forță spre a risipi manifestanții. Au urmat arestările, torturile, condamnările, deportările etc.
În urma participării la revolta muncitorească anticomunistă, au fost condamnați (în urma unui proces dirijat de conducerea Partidului Comunist Român) și deportaţi 61 de muncitori, iar alți 27 muncitori au fost forţați să-şi schimbe forțat locul de muncă. De asemenea, 500 de persoane au fost arestate şi anchetate în sediile Miliţiei şi Securităţii din Braşov şi Bucureşti. Soțiile şi copiii muncitorilor deportaţi au trăit, la rândul lor, experienţa domiciliului obligatoriu.
Se cuvine a menționa și manifestările de solidarizare cu muncitorii braşoveni a celor trei studenţi silvicultori braşoveni (Cătălin Bia, Lucian Silaghi şi Horia Şerban) care, în 22 noiembrie 1987, au afişat, în faţa cantinei studenţeşti din Complexul Memorandului, o pancartă pe care scria „Muncitorii arestaţi nu trebuie să moară”. În urma acestei acţiuni, studenţii au fost exmatriculaţi şi deportaţi. În 15 decembrie 1987, un alt grup de studenţi braşoveni, format din Mihai Torjo, Marin Brâncoveanu şi Marian Lupou, cere eliberarea muncitorilor brașoveni arestați, inscripţionând pereţii interiori a două corpuri ale Universităţii Braşov cu lozinci anticomuniste. La rândul lor, aceștia sunt exmatriculaţi şi arestaţi.
„Nu vrem să lăsăm în uitare un moment important al istoriei brașovene și naționale. Ne asumăm tradiția anticomunistă de luptă a brașovenilor, de la rezistența armată din munți și până la revolta din 15 Noiembrie 1987.”
