Lucrările de modernizare a Corpului B din cadrul Staţionarului Central al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov şi cele de extindere a Unităţii de Primiri Urgenţe sunt în grafic, în ciuda perioadei dificile de criză sanitară, marcată şi în judeţul nostru de creşterea semnificativă a numărului de infectări cu noul coronavirus.
Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian-Ioan Veştea, a vizitat astăzi cele două şantiere şi a constatat că lucrările au un ritm bun. Extinderea UPU, proiect realizat de Ministerul Sănătăţii cu finanţare de la Banca Mondială, este programată să se finalizeze la sfârşitul acestui an, dotările cu echipamente şi aparatură medicală urmând să fie asigurate printr-un proiect cu finanţare europeană în valoare de peste 6,7 milioane de lei, accesat de CJ Braşov.
Renovarea Corpului B al Spitalului Judeţean, începută în anul 2019 de la etajul V, a ajuns la nivelul parterului şi la subsol, astfel că a fost nevoie de crearea frontului de lucru, prin eliberarea spaţiului în care a funcţionat compartimentul de terapie intensivă COVID, până la momentul punerii în funcţiune a secţiei modulare de ATI COVID construite în curtea spitalului.
În acest context, şeful executivului judeţean a discutat cu dr. Călin Cobelschi, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov, despre dificultăţile pe care le întâmpină în activitatea de terapie intensivă. Acestea sunt generate, pe de o parte, de numărul tot mai mare de cazuri grave, iar pe de altă parte, de personalul medical insuficient şi ajuns aproape de pragul epuizării.
Unitatea modulară de ATI COVID, având 28 de paturi (din care 14 de terapie intensivă şi 14 de terapie intermediară), a început să funcţioneze treptat şi cu o schemă de personal insuficientă.
„Am căutat şi căutăm în continuare personal calificat. Angajările se fac rapid, însă formarea unui om durează, iar impactul noilor angajaţi cu locul de muncă a fost atât de puternic, încât majoritatea acestora au renunţat şi au plecat. Astfel, din 35 de asistente de ATI angajate în 3 septembrie, am rămas cu 12. Astăzi am făcut din nou angajări, am avut scoase la concurs 24 de posturi, să vedem cum se vor acomoda cadrele nou-venite”, a spus managerul Călin Cobelschi.
De altfel, în privinţa necesarului de medici, asistente şi infirmiere de terapie intensivă, dr. Cobelschi a atras atenţia că Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov trebuie să asigure în egală măsură personalul pentru terapia intensivă COVID – cu 28 de paturi, şi cea non-COVID – cu 20 de paturi în cadrul Spitalului Judeţean şi 10 paturi la Staţionarul Mârzescu.
„Avem o nevoie acută de personal. Ne-ar trebui minimum 35 de medici anestezişti pentru a asigura cele trei ture atât în secţiile de terapie intensivă, cât şi în sălile de operaţii, în schimb noi avem 14 medici. La personalul mediu, situaţia este similară.
Ar trebui să avem peste 100 de asistente, însă avem 58. La infirmiere, ne-ar trebui cam 50 de angajate pe tură şi avem doar 17, iar la brandardieri, conform normării, ar fi nevoie de 10, iar în momentul de faţă dispunem de 4. Practic, suntem la jumătate din punctul de vedere al necesarului de personal de ATI”, a exemplificat managerul SCJU Braşov.
El a adus în discuţie situaţia Unităţii de Primiri Urgenţe care este copleşită de numărul tot mai mare de bolnavi.
Mulţi prezintă simptomatologie respiratorie, fapt care îi obligă pe medici să-i considere suspecţi de COVID şi, până la confirmarea sau infirmarea diagnosticului, să-i trateze în condiţii speciale, ceea ce pune o presiune suplimentară pe resursele materiale şi umane ale spitalului.
La nivelul tuturor staţionarelor sale, Spitalul Judeţean asigură 31 de locuri pentru persoanele suspecte de infectare cu COVID, în condiţiile în care zilnic la UPU se prezintă 80-120 de pacienţi potenţial infectaţi.
Preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea a menţionat că investiţiile făcute în actualul mandat în ceea ce priveşte modernizare infrastructurii de sănătate a judeţului Braşov sunt deja vizibile şi ele vor continua.
„Am accesat fonduri europene pentru eficientizarea energetică a clădirilor spitalelor, pentru dotarea cu aparatură şi echipamente medicale de ultimă generaţie a unităţilor de primiri urgenţe şi a ambulatoriilor.
Am atras fonduri de la Ministerul Sănătăţii pentru investiţii importante la cel mai mare spital al Braşovului şi am alocat în acest an celor şase unităţi spitaliceşti din subordine sume care depăşesc 60 de milioane de lei, adică peste 30% din întregul buget al Consiliului Judeţean.
De asemenea, avem depus un proiect prin care sperăm să accesăm din fonduri europene aproximativ 10 milioane de euro pentru decondarea cheltuielilor generate de COVID-19. Vom face în aşa fel încât să creăm o infrastructură cât mai bună în toate unităţile spitaliceşti pe care le gestionăm şi să luăm măsurile necesare pentru ca actul medical să se desfăşoare în condiţii cât mai bune”, a menţionat şeful administraţiei judeţene.
