Rusia a anunţat vineri că ar putea desfăşura rachete nucleare cu rază medie de acţiune în Europa dacă Statele Unite o vor face mai întâi, după ce Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare în Europa (INF) va înceta să mai funcţioneze, potrivit dpa şi AFP, potrivit agerpres.ro.
„Nu avem intenţia să desfăşurăm astfel de rachete în Europa şi în alte regiuni unde rachetele americane cu rază medie şi scurtă de acţiune nu au fost şi nu vor fi desfăşurate „, a declarat misiunea Rusiei la NATO într-un comunicat dat publicităţii în finalul reuniunii NATO-Rusia, desfăşurată vineri la Bruxelles.
„Noi am cerut ţărilor NATO să facă o declaraţie în acelaşi sens”, a precizat aceasta.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la rândul său că Alianţa Nord-Atlantică trebuie să se pregătească pentru o lume fără INF, întrucât Moscova refuză să-şi distrugă noile rachete desfăşurate în Europa, care – potrivit Alianţei – încalcă tratatul din 1987.
„Nu am văzut niciun indiciu despre voinţa Rusiei de a se pune în conformitate cu Tratatului INF, distrugând aceste rachete înainte de 2 august, iar consecinţele sunt foarte grave pentru controlul armamentelor”, a spus el în timpul unei conferinţe de presă.
„Dacă salvarea tratatului se dovedeşte imposibilă, atunci reacţia NATO va fi coordonată şi defensivă”, a asigurat şeful Alianţei. „Va trebui să reacţionăm”, a avertizat el.
Miniştrii apărării din cadrul Alianţei au aprobat la 26 iunie o serie de măsuri militare şi politice, dintre care cea mai importantă este consolidarea apărării antirachetă.
Jens Stoltenberg a recunoscut că „sistemele defensive actuale nu sunt în măsură să doboare o rachetă de croazieră trasă dinspre Rusia”. Dar el a afirmat că „Europa nu are intenţia de a desfăşura noi rachete echipate cu ogive nucleare în Europa”.
NATO cere ca Rusia să-şi distrugă noul sistem de rachete SSC-8 înainte de 2 august, data la care va înceta Tratatul INF odată cu retragerea Statelor Unite, care înţeleg astfel să denunţe încălcarea acestuia de către Moscova.
Aceste dispozitive sunt capabile să transporte focoase nucleare şi să lovească oraşe europene „în câteva minute”, a explicat Stoltenberg. „Ele sunt greu de detectat”, a adăugat el.
„Obiectivul nostru este de a salva tratatul. Mai sunt 4 săptămâni până la 2 august”, a insistat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice. „În 1987, Rusia şi-a distrus rachete de croazieră în câteva săptămâni. E suficient să existe voinţă politică”, a spus el.
„Încercările de a da vina pe Rusia pentru dispariţia Tratatului INF sunt nejustificate”, a afirmat într-un comunicat reprezentanţa Rusiei pe lângă NATO.
„Noi am atras atenţia asupra riscurilor reale de agravare a situaţiei militare şi politice în Europa”, a adăugat ea.
SUA au iniţiat retragerea din Tratatul INF, semnat în 1987, după ce au acuzat Rusia de încălcarea pactului prin dezvoltarea unei rachete cu lansare terestră, capabilă să lovească o ţintă la o distanţă între 500 şi 5.500 km.
Acordul bilateral încheiat de Washington şi Moscova în 1987 a dus la eliminarea rachetelor balistice şi de croazieră SS20 ruse şi Pershing americane desfăşurate în Europa.
Tratatul a interzis desfăşurarea în Europa a rachetelor terestre cu rază între 500 şi 5.500 km. Documentul este considerat drept cheia de boltă a controlului armamentelor şi dispariţia sa ameninţă noul tratat START negociat între SUA şi Rusia pentru reducerea plafoanelor stabilite pentru ogive nucleare strategice.
Consiliul NATO-Rusia este organismul de consultare creat în 2002 între cele două blocuri. Reuniunile sale se ţin la nivel de ambasadori. Jens Stoltenberg nu a anunţat vreo nouă reuniune înainte de 2 august.
