Strategia naţională de vaccinare împotriva COVID-19, ce a fost elaborată de Guvernul României, urmează să primească anumite modificări, dacă un proiect de hotărâre este acceptat în ședința de azi a Executivului. Mai exact, vor fi incluse noi categorii de persoane ce pot fi vaccinate în etapa a doua, care se află în derulare acum.
HG nr. 1.031/2020 (care stabilește strategia națională de vaccinare anti-COVID-19) ar putea primi anumite modificări, dacă o propunere de hotărâre va fi adoptată în ședința de astăzi a Guvernului. Mai exact, se dorește extinderea listei persoanelor ce pot fi vaccinate în a doua etapă națională.
În primul rând, ar fi incluse următoarele grupuri de persoane în categoria celor de pot fi vaccinate în cea de-a doua fază:
- persoane încadrate într-un grad de handicap, persoane imobilizate, persoane imunodeprimate, însoțitorii acestora și persoanele care locuiesc la același domiciliu cu acestea;
- persoane fără adăpost;
De asemenea, este extinsă și lista persoanelor din instituții publice și autorități publice ce vor putea fi vaccinate într-a doua etapă:
- cei din Curtea Constituțională;
- cei din Consiliul Economic și Social;
- membrii Avocatului Poporului;
- cei din Consiliul Legislativ, precum și
- membrii Băncii Naționale a României.
- executorii judecătorești;
- interpreții și traducătorii autorizați de Ministerul Justiției și
- avocații înscriși în tabloul avocaților.
- personalul navigant român maritim și fluvial;
- personalul român care își desfășoară activitatea pe platforme marine (eoliene, gaz, petrol);
- personalul român care își desfășoară activitatea pe unități mobile de foraj marin (nave tip FPSO și nave tip FSU);
- personalul care lucrează în domeniul pompelor funebre, direct implicat în manipularea cadavrelor umane;
- personalul din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului/serviciul public de asistență socială care își desfășoară activitatea în relație directă cu beneficiarii;
- personalul din administrația publică locală;
- lucrătorii din agricultură și din industria alimentară de alimente esențiale;
- personalul din Administrația Națională de Meteorologie;
- membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare de carieră și reprezentanțelor organizațiilor internaționale din România, inclusiv membrii de familie
care îi însoțesc, deținători de cărți de identitate special emise de Ministerul Afacerilor Externe; - personalul civil și militar care urmează să execute misiuni în afara teritoriului național, inclusiv membrii de familie care îi însoțesc la post, anterior
plecării în misiune; - inspectorii sociali din cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială și a structurilor subordonate acestora;
- personalul Curții de conturi a României și ai camerelor de conturi judeţene şi a municipiului Bucureşti;
- personalul din cadrul aparatului central și local al Consiliului Concurenței;
- sportivii componenți ai loturilor naționale sau ai loturilor olimpice, sportivii calificați individual la jocurile olimpice precum și staful tehnic care participă la pregătirea acestor sportivi.
E important de menționat că vaccinarea se face gratuit şi în baza acordului pacientului, iar tipurile de vaccinuri ce sunt folosite sunt cele autorizate de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).
Care sunt grupurile prioritare pentru vaccinarea împotriva COVID-19, potrivit reglementărilor în vigoare
În cadrul strategiei au fost stabilite şi categoriile de persoane care urmează să fie vaccinate şi etapele în care acestea au și vor avea acces la vaccin.
Astfel, în etapa 1 sunt vaccinaţi lucrătorii din domeniile sănătăţii şi social, indiferent că lucrează în sistemul public sau privat:
- personalul din spitale și unități ambulatorii, respectiv personalul medico-sanitar, personalul auxiliar, personalul administrativ, securitate și pază și alte categorii;
- personalul din sistemul de medicină de urgență: ambulanță, SMURD, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul Judeţean pentru Situații de Urgență, camere de gardă, compartimente de primiri urgenţe, unităţi de primiri urgenţe;
- personalul din medicina primară – din rețeaua de medicină de familie, medicină școlară și asistență medicală comunitară;
- personalul din laboratoare, farmacii și alți lucrători din domeniul sănătății;
- personalul din serviciile stomatologice;
- medici rezidenți, elevi și studenți cu profil medical;
- paramedici și alți voluntari care își desfășoară activitatea în unități sanitare;
- personalul de îngrijire care își desfășoară activitatea în centrele rezidențiale și medico-sociale;
- personalul care acordă îngrijiri medicale și sociale la domiciliu;
- personalul din serviciile de sănătate publică, și anume din Institutul Național de Sănătate Publică, direcțiile de sănătate publică;
- personalul din unitățile sanitare ale ministerelor cu rețea sanitară proprie;
- personalul din centrele de dializă și transfuzii;
- personalul implicat în derularea campaniilor de vaccinare.
- populația la risc:
- adulți cu vârsta peste 65 de ani;
- persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate;
- lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:
- personal-cheie pentru funcționarea instituțiilor statului, respectiv Parlament, Președinție, Guvern, ministere și instituții subordonate acestora;
- personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și al autorității judecătorești;
- personalul din sectorul economic vital:
- procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază, și anume: panificație, lactate, carne, fructe și legume;
- uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;
- centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;
- unități de producție, transport și distribuție gaze;
- unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;
- unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;
- transport de persoane și mărfuri;
- noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;
- comunicații, și anume Serviciul de Telecomunicații Speciale, radioul și televiziunea naționale;
- personalul din unitățile de învățământ și creșe;
- personalul poștal și din servicii de curierat;
- personalul cultelor religioase;
- personalul din mass-media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2, cum ar fi: reportaje în unități medicale;
- personalul din domeniul salubrității și deșeurilor.
Atenție! Vor fi incluși, aici, și cei prezentați în prima parte a articolului, dacă Guvernul va adopta propunerea de hotărâre prezentată la început, iar aceasta va apărea în Monitorul Oficial.
În ultima etapă vor fi vaccinaţi adulţii sănătoşi şi copiii, cu specificaţia că pentru cei din urmă vaccinarea se va face în funcţie de evoluţia epidemiologică şi de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârstă sub 18 ani.
Important! Vaccinarea se face doar dacă pacientul îşi va da acordul, după efectuarea triajului clinic și epidemiologic prin completarea chestionarului de triaj.
Actul nu conţine referire la o dată exactă privind începerea etapelor de vaccinare, acestea urmând să fie demarate (dacă nu au fost) în funcţie de momentul alocării României a unuia sau mai multor vaccinuri anti-COVID-19.
Unde se efectuează vaccinarea
În cadrul strategiei a fost elaborat şi un plan de vaccinare a populaţiei în funcţie de etapele prezentate mai sus.
Astfel, vaccinarea populaţiei din etapa 1 are loc la locul de muncă şi prin centrele de vaccinare fixe şi mobile.
Pentru etapele a II-a și a III-a, vaccinarea se va organiza prin centre de vaccinare fixe și mobile, echipe mobile, rețeaua de medicină de familie, centre drive-through.
Potrivit documentului, pentru eficientizarea procesului de vaccinare, evitarea supraaglomerării sau a sacrificării dozelor de vaccin, vaccinarea se face prin programare electronică, telefonică sau prin intermediul medicului de familie, datele fiind colectate într-o platformă unică.
Administrarea vaccinului este trecută în Registrul electronic naţional de vaccinare
Pentru a exista o evidenţă naţională a vaccinurilor anti-COVID-19 administrate, autorităţile au dezvoltat un modul dedicat pentru această campanie în cadrul Registrului electronic naţional de vaccinare (RENV).
Fiecare persoană primește dovada vaccinării din RENV, în care sunt specificate datele esențiale: datele de identitate ale persoanei vaccinate, etapa de vaccinare, tipul vaccinului, lotul și seria, data efectuării vaccinului, data rapelului, după caz.
Fiecărei persoane vaccinate i se furnizează informații privind vaccinarea și conduita în cazul apariției reacțiilor adverse postvaccinare.
Din RENV se trimit sms-uri/e-mail-uri către persoanele vaccinate cu o doză de vaccin, cu text de amintire a datei programate pentru administrarea celei de-a doua doze.
A fost elaborată şi strategia pentru supravegherea posibilelor reacţii adverse postvaccinare
Supravegherea și raportarea eventualelor reacții adverse înregistrate după vaccinare se fac pe termen scurt, respectiv în primele 30 de zile după administrarea fiecărei doze, și pe termen lung, în funcție de recomandările EMA și ale producătorului/producătorilor.
Pentru o mai bună raportare a posibilelor reacţii adverse postvaccinare, persoanele vaccinate au acces la o platformă electronică, în care pot introduce personal posibilele reacţii adverse, în baza numărului de pe adeverinţa din RENV.
Raportarea reacțiilor adverse este obligatorie pentru orice medic care depistează un astfel de caz. Supravegherea și raportarea reacțiilor adverse suspectate după vaccinare, de către medici, se face ținând cont de prevederile legislative naționale, în primele 30 de zile de la luarea la cunoștință a reacției adverse, sau în conformitate cu recomandările EMA, stabilite în momentul autorizării vaccinurilor.
