În primele 7 luni din acest an s-au înregistrat 65.558 de căsătorii, cu aproape 9.000 mai puține decât în perioada similară din anul trecut, arată datele transmise marți de Institutul Național de Statistică. De asemenea, numărul copiilor născuți a scăzut cu peste 12.000.
De asemenea, vârsta medie la prima căsătorie a urcat de la circa 26 de ani în 1990, la peste 33 de ani în prezent.
Potrivit INS, în luna iulie 2019, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 16.392 căsătorii, cu 2.054 mai multe decât în luna iunie 2019. Numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 2.284, cu 147 mai puţine decât în luna iunie 2019.
În anul 2018 s-au înregistrat puțin peste 140.000 de căsătorii, rata nupţialităţii urcând la 6,5 căsătorii la 1000 locuitori. Creşterea numărului de căsătorii încheiate în anul 2018, comparativ cu anul 2017, s-a înregistrat în mediul urban.
Structura căsătoriilor pe grupe de vârstă ale soţilor în anul 2018 evidenţiază următoarele aspecte:
în mediul urban, femeile se căsătoresc, în medie, la vârste mai înaintate decât în mediul rural. Astfel, în mediul urban 32,5% dintre căsătorii au fost încheiate de femei din grupa de vârstă 25-29 ani (faţă de 27,1% în mediul rural), iar în mediul rural 32,7% dintre căsătorii s-au încheiat de femei în vârstă de 20-24 ani (faţă de 18,6% în mediul urban);
în mediul rural, numărul de căsătorii al femeilor din grupa de vârstă sub 20 ani a depăşit semnificativ pe cel înregistrat în mediul urban, fiind de 2,0 ori mai mare. În anul 2018, vârsta medie la data căsătoriei a crescut faţă de anul 2017 atât la bărbaţi, cât şi la femei. Astfel, vârsta medie la căsătorie, în anul 2018, a fost de 33,8 ani la bărbaţi şi de 30,6 ani la femei.
Atât vârsta medie la prima căsătorie, cât şi vârsta medie la căsătorie au continuat să înregistreze, în anul 2018, o uşoară creştere, astfel încât se menţine tendinţa de deplasare a acestor indicatori spre limite de vârstă mai înaintată. Pe termen lung, acest fenomen este de natură să influenţeze negativ natalitatea, ca efect al reducerii perioadei fertile conjugale.
