Pentru a avea servicii și produse forestiere de calitate și continue, este necesară aplicarea unui management silvic echilibrat și durabil. Societatea noastră își dorește de la pădure, nu doar lemn pentru diferite nevoi și produse atât de necesare, ci și un mediu de plimbare, sport, cunoaștere și educație. Nu trebuie să uităm și necesitatea conservării biodiversității pădurii, ca unul dintre ecosistemele cele mai complexe și bogate în floră și faună.
Pădurile Măgurii Codlei, sunt un exemplu pozitiv de management durabil la nivel istoric și actual, dar și din perspectiva viitorului. Noul amenajament silvic care va fi aplicat pentru următorii 10 ani, va genera cu siguranță un echilibru între producție, servicii și protecția pădurii. Aflate în proprietatea Municipiului Codlea, cca. 2000 ha din pădure sunt parte a Sitului Natura 2000 ROSPA0037 Dumbrăvița-Rotbav-Măgura Codlei, arie protejată de nivel comunitar, declarată pentru conservarea speciilor de păsări.
Monitorizarea populațiilor păsărilor și a habitatelor acestora de pe Măgura Codlei, a demarat în urmă cu peste 15 ani, iar rezultatele arată în mod clar unele concentrări de perechi în câteva arborete. Spre exemplu, la specii protejate de interes comunitar, precum: ciocănitoarea de stejar, ghionoaia sură, muscarul mic, numărul perechilor în anumite părți ale pădurii ajunge și la peste 50-60% din populația totală a lor la nivelul sitului. Situația respectivă necesita o altă abordare a silviculturii, respectiv aplicarea doar a unor tăieri de mică intensitate (ex. igienă, accidentale) și renunțarea la tăieri definitive, cum sunt cele progresive, în care pădurea bătrână este treptat înlocuită cu un nou arboret ce se regenerează. Habitatul are în asemenea situații nevoie de continuitate a structurii, cu menținerea pădurii mature / bătrâne, cu arbori morți pe picior, lemn mort pe sol, arbori vii de mari dimensiuni, consistență naturală etc. Menținerea pădurii mature pe termen lung, are și un efect pozitiv asupra comunității locale, a turiștilor și vizitatorilor, pădurea actuală având continuitate în lipsa unor perturbări naturale. În acest fel, peisajul rămâne aparent neschimbat, unul plăcut ochiului, iar activitățile de petrecere a timpului în aer liber se vor desfășura tot în aceleași păduri. Mai mult, aceste arborete pot fi utilizate de către familii, copii sau unități de învățământ, ca adevărate laboratoare vii, putându-se practica activități educative în natură. Potecile turistice marcate pot deveni trasee tematice, cu rol educativ și de conștientizare.
O inițiativă mai veche a noastră, a fost identificarea unor posibile arborete virgine sau cvasivirgine de pe abruptul măgurii și apoi întocmirea studiului legal pentru includerea lor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. Rezultatele acestui studiu au fost îmbucurătoare și ne-au confirmat presupunerile existenței unor astfel de arborete cu intervenții antropice nesemnificative, ce și-au păstrat aproape intact caracterul ancestral.
Așadar, vorbim de două situații distincte în privința unei mai bune conservări și protecții a pădurilor Codlei:
- Includerea în viitorul amenajament silvic a unei suprafețe de peste 200 ha de pădure din zonele Maial și ștrand-lacuri, într-o categorie funcțională ce permite cel mult tăieri de slabă intensitate și restricționate (igienă și accidentale), cu un volum minim de extras. Tăierile accidentale sunt necesare în cazul unor calamități care au dorborât arborii (ex. vânturi puternice, ploaie înghețată). Toate aceste arborete figurau în actualul amenajament la tăieri progresive sau de conservare, ce presupuneau cum am scris, tăieri intensive, până la eliminarea arboretului matur și constituirea unuia nou. Din inițiativa proprietarului și administratorului silvic, aceste tăieri nu s-au efectuat.
- Includerea în viitorul amenajament silvic a cinci arborete ce totalizează 242 ha, în categoria pădurilor cvasivirgine și propunerea clasificării lor în catalogul menționat. Aceste păduri sunt total protejate, în ele fiind interzise orice fel de tăieri.
Cine și cum s-a implicat în tot acest proces ?
Se cuvin menționați și remarcați toți factorii locali, mai ales Primăria Municipiului Codlea în calitate de proprietar al pădurii și Consiliul Local, care au agreat și susținut permanent ideea unei mai bune conservări a pădurii, inclusiv prin inițierea unei hotărâri a CL (33 / 25.03.2019). În același timp, Ocolul Silvic Codrii Cetăților Codlea a înțeles importanța acestor păduri și din perspectiva socială și a protecției faunei, găsind cele mai bune soluții tehnice conservative împreună cu specialiștii și cu proiectantul amenajamentului silvic. Nu în ultimul rând, autoritățile de protecția mediului: APM Brașov, ANANP – Serviciul Teritorial Brașov și Garda Forestieră Brașov au formulat recomandări ținând cont de justificările inițiatorilor și de legislația în vigoare. În ce privește pădurile cvasivirgine ce urmează a fi introduse în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, remarcăm studiile realizate de experții în domeniu și sugestiile colegilor de la Facultatea de Silvicultură și exploatări forestiere Brașov, dar și pertinenta evaluare a Gărzii Forestiere Brașov. În urma acestor demersuri, Comisia Tehnică de Avizare pentru Silvicultură, a avizat în luna aprilie încadrarea arboretelor respective în categoria funcțională 1.5o – păduri cvasivirgine și includerea lor în catalog.
Ce ne dorim în urma aplicării managementului discutat ?
Pe lângă o mai eficientă conservare a biodiversității și peisajului forestier actual, ne dorim promovarea și organizarea unui turism civilizat și orientat spre natură, demararea educației ecologice cu copiii comunității locale și nu numai, continuarea sau inițierea unor studii și monitorizări a florei și faunei. Interesul pentru un turism de natură, civilizat și fără impact negativ, începe să prindă contur, iar educația tinerei generații în spiritul cunoașterii și protejării pădurii se va concretiza după crearea unor trasee tematice în arboretele respective. Au existat deja discuții cu Primăria și Muzeul Codlei pentru inițierea unor poteci tematice pe Măgură.
Ce concluzii putem trage ?
Cazul de față ne arată în primul rând o deschidere a prorietarului pădurii, un UAT minicipiu, față de solicitările și justificările aplicării unui anumit management silvic, venite atât din partea comunității locale, cât și a specialiștilor. Este dacă vreți, un “vedeți că se poate ?” Da, se poate ca o primărie proprietară a pădurii, alături de alți factori implicați, să inițieze sau să își dea acordul asupra unui management mai conservativ a celor mai valoroase arborete din punct de vedere natural și social. În al doile rând, această poveste poate să fie un model de urmat, cu atât mai mult cu cât proprietarul indiferent de tipul său, este în prezent despăgubit conform legislației pentru restricțiile de utilizare a pădurii, respectiv pierderea materialului lemnos neexpoatat. În al treilea rând, dacă avem presupunerea că anumite păduri merită o mai mare protecție, îndeosebi cele din arii protejate, studierea și monitorizarea obiectivelor de conservare trebuie făcute cu consecvență, chiar dacă asta presupune un număr de ani. Nu în ultimul rând, să reținem că fără oameni, fără proprietari și administratori de teren, NU putem face un management eficient, iar aceștia trebuie consultați și implicați în mod real în managementul ariilor protejate, numai așa vor fi rezultate vizibile.
