Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate au efectuat un număr de 30 de percheziţii domiciliare, pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Vaslui şi Braşov, într-o cauză în care se efectuează cercetări pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, tentativă la omor calificat, instigare la tentativă la omor calificat, camătă, evaziune fiscală, spălare a banilor, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, favorizarea făptuitorului, influenţarea declaraţiilor, efectuarea de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia, distrugere, proxenetism, sustragerea ori distrugerea de probe ori înscrisuri şi şantaj.
În cauză s-a reţinut faptul că, începând cu anul 2012, membrii unei grupări infracţionale au obţinut sume de bani din activităţi de proxenetism, ce s-au desfăşurat pe teritoriul Elveţiei, Italiei, Franţei, Germaniei, Marii Britanii şi Spaniei.
Activităţile de proxenetism au fost realizate de către doi membri ai grupării, sub coordonarea liderului acesteia, iar sumele de bani obţinute au fost transportate în România de către aceştia sau au fost transferate prin intermediul unui serviciu de transfer rapid de numerar pe numele unor persoane apropiate ale liderului.
Produsul infracţional a fost „spălat” prin achiziţionarea de proprietăţi imobiliare în România şi autoturisme de lux sau reintrodus în circuitul financiar prin acţiuni de creditare a unor societăţi comerciale administrate în fapt de către liderul grupării.
În perioada în care coordona activitatea de proxenetism pe teritoriul Elveţiei, liderul grupării a intrat în conflict cu membrii unei alte grupări concurente, formată din cetăţeni de origine albaneză.
La data de 09.03.2012, acesta însoţit de alţi 2 cetăţeni români l-au atacat cu intenţia de a-l ucide pe un cetăţean albanez, pe fondul reglării unor conturi determinate de implicarea liderului grupării în activităţi de proxenetism. În acest scop cei 3 cetăţeni români l-au urmărit cu un autoturism în trafic pe cetăţeanul albanez şi în momentul în care acesta din urmă se deplasa într-o zonă necirculată, au procedat la acroşarea autovehiculului condus de victimă, ulterior coborând din maşină şi lovindu-l pe acesta cu diverse obiecte contondente şi înţepătoare.
Cu privire la liderul grupului infracţional s-a mai reţinut şi faptul că, începând cu 2015, a desfăşurat activităţi infracţionale legate de traficul de droguri, fiind ajutat în acest sens de foşti sportivi, printre care şi poliţişti ce desfăşoară activităţi de pază în diverse cluburi de noapte de pe raza municipiului Bucureşti. În aceste cluburi, suspectul a realizat adevărate „zone libere” în care se desfăşurau activităţi de trafic de droguri, cu sprijinul majorităţii liderilor lumii interlope din România.
În acest sens se reţine faptul că, până în anul 2015, activitatea de pază a cluburilor din Bucureşti a fost asigurată de o grupare aflată în coordonarea unei persoane ce a fost victima unei infracţiuni de tentativă la omor comisă, în anul 2015, pe fondul conflictelor generate de paza cluburilor din Bucureşti. Ulterior comiterii acestei infracţiuni de tentativă la omor, paza cluburilor din Bucureşti a fost preluată de o altă grupare din care face parte şi suspectul Badea Robert Cristian, comisar de poliţie în cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti – Serviciul Antidrog la data comiterii faptelor, cu care suspectul a iniţiat o relaţie de colaborare.
În vederea obţinerii de profituri financiare şi „albirii” provenienţei ilicite a acestora ofiţerul de poliţie a întreprins, împreună cu liderul grupării, demersuri în nume personal în vederea deschiderii şi administrării în fapt a 2 case de pariuri sportive, dar care funcţionau în drept ca şi puncte de lucru ale unei societăţi comerciale coordonate de către liderul grupării. De asemenea poliţistul îi acorda „consiliere juridică” atunci când liderul grupului sau alţi membrii erau implicaţi în comiterea unor infracţiuni.
În urma cercetărilor, s-a mai stabilit şi faptul că, începând cu anul 2016, gruparea de crimă organizată şi-a extins activităţile infracţionale în municipiul Bucureşti, în sensul comiterii infracţiunii de cămătărie, desfăşurată prin intermediul unei societăţi comerciale neautorizate pentru a realiza acţiuni de creditare.
Probele administrate în cauză au relevat faptul că activităţile de cămătărie s-au desfăşurat personal de către liderul grupării, dar şi cu sprijinul membrilor unei alte grupări infracţionale. Totodată, în cursul lunii martie 2020, într-o perioadă în care pe piaţa de consum exista o penurie de produse de uz sanitar – măşti de unică folosinţă, alcool sanitar sau dezinfectanţi, membrii grupării au procedat la achiziţionarea unor cantităţi mari de astfel de bunuri necesare cetăţenilor, iar ulterior la revânzarea la preţuri de speculă a acestora, fără a fi emise facturi fiscale şi eludând în acest fel plata taxelor aferente.
La data de 19.03.2020, în urma descinderilor efectuate la sediul uneia dintre societăţile comerciale deţinute în fapt de către liderul grupării şi locuinţele mai multor suspecţi, au fost identificate şi ridicate în vederea cercetărilor: 13.767 măşti protecţie, 430 l dezinfectant suprafeţe, 449 l dezinfectant de mâini, 13,5 l alcool sanitar, 327 ochelari de protecţie şi 11.500 mănuşi de protecţie.
Pentru a-şi ascunde activitatea infracţională, în contextul unui denunţ formulat de către o persoană cu privire la grupul organizat, liderul a instigat doi membri să exercite acte de violenţă asupra denunţătorului, context în care, la data de 09 ianuarie 2020, aceştia au chemat persoana vătămată la o adresă, de pe raza municipiului Bucureşti, unde i-au aplicat mai multe lovituri cu o sabie, provocându-i leziuni traumatice ce i-au pus în primejdie viaţa. După comiterea faptei, liderul grupului infracţional a încercat ascunderea autorilor faptei precum şi ascunderea şi alterarea mijloacelor de probă.
Ulterior, în perioada ianuarie – aprilie 2020, suspectul Gheorghe Napoleon Bonaparte, având calitatea de comisar şef de poliţie, a primit pentru sine suma de 5000 de euro de la membrii grupării, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui procuror sau judecător, promiţând că îi va determina pe aceştia să înlocuiască măsura arestării preventive dispusă faţă de autorul tentativei la omor.
Din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că, la data de 13.04.2019, pe raza judeţului Vrancea, mai mulţi suspecţi în cauză au atacat o persoană vătămată, pe care liderul grupării o considera vinovată de o agresiune comisă împotriva unuia dintre oamenii săi de bază. Astfel, în timp ce victima conducea un autoturism pe traseul Bucureşti – Bârlad a fost acroşată de un alt autovehicul condus de către unul dintre membrii grupării, fiind proiectată în afara părţii carosabile. Ulterior, atacatorii i-au aplicat persoanei vătămate nouă lovituri de cuţit, precum şi alte lovituri cu obiecte contondente, respectiv ţevi metalice, cu intenţia de a o ucide.
În urma percheziţiilor domiciliare au fost identificate şi indisponibilizate sumele de 6.050 Euro, 15.950 lei şi 120 lire sterline, bijuterii din aur, 1 armă letală de foc tip revolver şi 5 cartuşe, 3 pistoale cu aer comprimat, 1 pistol cu gaz şi muniţie aferentă, mai multe săbii şi macete, bâte, 2 spray-uri paralizante, 29 telefoane mobile, 7 laptopuri, o tabletă, 18 cartele SIM, balize GPS şi aparatură de bruiaj, 3 stick-uri de memorie, 3 hard diskuri, aproximativ 3.000 litri substanţă biocidă şi dezinfectantă.
La sediul DIICOT – Structura Centrală au fost conduse, în vederea audierii, un număr de 14 persoane.
Acţiunea a fost realizată cu sprijinul ofiţerilor de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O. Braşov, B.C.C.O. Iaşi şi I.P.J. Vaslui – Poliţia Municipiului Bârlad, al ofiţerilor D.G.A., al luptătorilor din cadrul S.I.A.S. şi al Institutului Naţional de Criminalistică.
Suportul tehnic a fost asigurat de către Biroul Tehnic şi Criminalistic din cadrul D.I.I.C.O.T., Direcţia Generală Anticorupţie şi Direcţia Operaţiuni Speciale.
