Sub aspectul componentei de menținere a ordinii și siguranței publice, Poliția Română desfășoară conform competentelor, inclusiv activități de gestionare a fenomenului infracțional pe linia protecției animalelor.
Având în vedere necesitatea stabilirii cu celeritate a unei modalități de colaborare dintre autoritățile publice și organizațiilor neguvernamentale de protecție a animalelor în scopul intervenției de urgență în cazul în care animalele sunt supuse unei situații de pericol care le poate afecta viața și bunăstarea acestora la data de 16 octombrie 2020, a fost publicată în Monitorul Oficial OUG 175/2020 pentru completarea unor acte normative cu incidență în protecția animalelor, precum și pentru stabilirea unor măsuri organizatorice. Astfel a fost realizat un mecanism de protejare a animalelor aflate într-o situaţie de pericol, prin abilitarea poliţiştilor din Poliţia Română de a emite ordin de plasare a animalului în adăpost pentru o perioadă determinată, soluţie ce urmăreşte accelerarea ritmului de rezolvare a problemei animalelor asupra cărora se exercită, în mod direct sau indirect, comportamente inadecvate, violențe sau cruzimi, care pot afecta în mod ireversibil viaţa sau bunăstarea acestora.
Intervenția polițiștilor la cazurile în care un animal se află într-o situație de pericol se realizează ca urmare a sesizărilor prin sistemul național unic pentru apeluri de urgență, a sesizarilor formulate în scris sau oral, direct ori telefonic la sediul unităților de poliție de către persoanele care au cunostință despre situații de pericol în care se află animalele sau prin sesizare din oficiu.
Conform art. 241 din O.U.G. nr. 175/2020 pentru completarea unor acte normative cu incidență în protecția animalelor, precum și pentru stabilirea unor măsuri organizatorice:
(1) Polițiștii din cadrul Poliției Române care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, constată că un animal se află într-o situație de pericol emit, de îndată, ordin de plasare a animalului în adăpost pentru o perioadă de 45 de zile.
(2) În sensul alin. (1), prin animal aflat într-o situație de pericol se înțelege animalul aflat în oricare dintre următoarele situații:
a) animal care a fost rănit sau schingiuit;
b) animal care a fost implicat în lupte între animale sau cu animale;
c) animal domestic sau animal sălbatic captiv asupra căruia a fost practicat tirul;
d) animal folosit pentru dresajul altor animale sau pentru a controla agresivitatea altor animale;
e) animal domestic expus forțat la temperaturi foarte ridicate ori foarte scăzute;
f) animal din speciile ecvidee, bovine, ovine și caprine aflat, fără supraveghere, pe căile de circulație publică.
(3) Polițiștii constată existența situației de pericol pe baza evaluării situației de fapt și a stării fizice a animalului care rezultă, după caz, din:
a) constatarea directă și consemnarea celor constatate într-un înscris ori înregistrarea celor constatate cu mijloace tehnice;
b) declarațiile persoanelor implicate în activitățile desfășurate cu privire la situațiile de pericol prevăzute la alin. (2) sau ale persoanelor care au asistat la activitățile respective sau au cunoștință despre desfășurarea acestora;
c) înregistrări video sau audio ori fotografii, indiferent de proveniența acestora;
d) înscrisuri, inclusiv cele de natura mesajelor sau publicărilor în mediul electronic și/sau de telefonie mobilă;
e) fișa de observație clinică întocmită de un medic veterinar.
(4) Polițiștii nu emit ordin de plasare a animalului în adăpost atunci când constată că situația de pericol nu a fost generată de către deținătorul animalului, iar acesta declară în scris că va asigura respectarea dispozițiilor art. 5.
Art. 243 din O.U.G. nr. 175/2020 prevede următoarele aspecte:
(1) Consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti au obligaţia de a asigura cu caracter continuu şi permanent servicii publice de adăpostire a animalelor ce fac obiect al ordinului de plasare în adăpost.
(2) Serviciile publice prevăzute la alin. (1) se asigură prin una sau mai multe dintre următoarele modalităţi:
a) organizarea şi funcţionarea unor adăposturi proprii, înregistrate sanitar-veterinar în condiţii stabilite prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;
b) încheierea unor contracte cu grădini zoologice, acvarii publice şi centre de reabilitare şi/sau îngrijire pentru animalele din fauna sălbatică, inclusiv cele deţinute de organizaţii neguvernamentale de protecţie a animalelor;
c) încheierea unor contracte cu adăposturi pentru câini fără stăpân sau a altor adăposturi pentru animale domestice, inclusiv cele deţinute de organizaţii neguvernamentale de protecţie a animalelor.
(3) Serviciile publice prevăzute la alin. (1) constau în capturarea/preluarea/ridicarea, asistenţa veterinară de urgenţă, inclusiv intervenţia chirurgicală, transportul, cazarea, hrănirea, deparazitarea, vaccinarea şi controlul bolilor animalelor, conform legislaţiei sanitar-veterinare.
(4) În scopul cunoaşterii modalităţilor de asigurare a serviciilor publice prevăzute la alin. (1), consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti au obligaţia de a pune la dispoziţie, pe site-ul propriu, informaţii privind datele de contact ale entităţilor care asigură serviciile respective şi ale locaţiilor în care se desfăşoară aceste activităţi.
(5) După evaluarea stării de sănătate, animalele cazate în adăposturile prevăzute la alin. (2) lit. a) pot fi date în custodie temporară unor organizaţii neguvernamentale de protecţie a animalelor, la cererea acestora, dacă fac dovada îndeplinirii condiţiilor de adăpostire şi îngrijire. Animalele date în custodie temporară se restituie adăpostului, la cererea acestuia.
Deținătorii de animale au, în mod obligatoriu, și responsabilități privind întreținerea și supravegherea acestora, tratamentul aplicat animalelor excluzând orice act de cruzime și violență.
Respectul față de viață și de ființe, de animale în general, reprezină principii de bază ale legislației naționale în domeniul protecției animalelor.