În această săptămână, Municipalitatea a lansat în dezbatere publică proiectul de hotărâre prin care este reglementat modul în care se construiește în municipiul Brașov în zonele de dealuri, versanți, terenuri în pantă. Obiectivul acestor reglementări este de a reduce la minim impactul construcțiilor asupra cadrului natural, prin propunerea unui mecanism de control al transformării peisajului local, constituit din cerințe și reguli minime privind regimul de construire pe acest tip de terenuri, în pantă.
„Astăzi (miercuri, 21.09, n.n.) am lansat în dezbatere publică Regulamentul privind construcțiile în pantă. Având în vedere caracterul deosebit al patrimoniului natural al municipiului Brașov, dealurile din Șchei, zonele care trebuie protejate și pentru care trebuie să avem un set de reglementări specifice privind construcțiile, s-a lansat în consultare și se va supune aprobării Consiliul Local Regulamentul privind construcțiile în pantă. Această metodologie vizează analiza specificului acestor tipuri de terenuri și reglementările specifice în care se va putea construi în terenurile în pantă. Chiar dacă în reglementările urbanistice se specifică, de exemplu, posibilitatea de a construi locuință mică individuală, fără să facem aceste precizări legate de ce înseamnă locuințele individuale, ce înseamnă locuință mică, ce înseamnă trasarea terenului, care este nivelul pantei, gradul de înclinație la care se poate construi, putem ajunge să vedem că proiecte imobiliare care au aprobat P+2 niveluri conform reglementărilor urbanistice ajung de fapt să sape în dealul întreg sau să teraseze întreg dealul. Acest regulament clarifică și reglementează la nivel de detaliu propunerile privind felul în care se poate construi pe patrimoniul natural deosebit din municipiul Brașov, în speță terenurile în pantă”, a declarat viceprimarul Flavia Boghiu.
Prin acest document se urmărește, în primul rând, accentuarea importanței etapei de analiză premergătoare demarării proiectelor de construire, prin conturarea unor cerințe minime pentru stabilirea limitei teritoriului studiat, studii necesare pentru evaluarea cât mai obiectivă a intervențiilor viitoare și gradul lor de integrare în specificul local, a unor criterii de analiză și evaluare pentru viitoarele investiții din „zonele sensibile”, dar și indicarea unei metodologii de analiză.
La toate solicitările de certificat de urbanism pentru terenurile din această categorie se vor include, obligatoriu, și următoarele studii: studiul privind raportarea la factorii de risc natural; studiul privind organizarea circulației și impactul traficului asupra zonei studiate; studiul privind soluțiile de echipare edilitară și racord la rețelele edilitare centralizate ale localității (după caz); studiul de însorire; studiul privind granulația țesutului urban și conformarea clădirilor; studiul privind impactul vizual al propunerilor urbanistice; studiul privind vegetația existentă. În acest fel, înainte de a emite un document de urbanism, Municipalitatea va avea o imagine completă a impactului construcțiilor asupra orașului și comunității.
O altă reglementare importantă este cea care vizează menținerea în stare naturală a unei părți din terenul pe care se va edifica imobilul. Astfel, conform acestor reglementări, minim 25% din suprafața de teren va rămână în stare naturală, fără a fi afectată de construcții (clădiri, construcții supraterane și subterane), căi de comunicație/ alei interioare, împrejmuiri și amenajări (terasări, taluzări, terasamente aferente infrastructurii rutiere). În acest fel, Municipalitatea se asigură că nu vor mai exista situații de taluzare a întregului lot de teren, de afectare a întregii zone de intervenția umană.
Și în ce privește înălțimea clădirilor, documentul clarifică modul de calcul al nivelurilor, astfel încât să nu mai existe situații în care dintr-o latură numărul de niveluri este de P+2, iar din partea opusă să fie P+5, diferența de 3 niveluri fiind încadrată la categoria de niveluri subterane.
Conform acestui proiect de HCL, se consideră nivel suprateran orice nivel care are cel puțin o fațadă vizibilă pe cel puțin jumătate din suprafața acesteia. În același timp, se interzice reducerea vizibilității fațadei unui nivel prin amenajări ulterioare care nu urmăresc configurația terenului natural, cu scopul încadrării acestuia ca nivel subteran.
Alte prevederi reglementează distanța dintre clădiri, definirea anumitor termeni (de exemplu, pe lângă locuințele individuale, în aceste zone mai pot fi edificate și clădiri colective mici. Documentul supus dezbaterii prevede că maximum de apartamente dintr-o astfel de clădire este de șase), volumetria construcțiilor, spațiile plantate sau împrejmuirile.
Brașovenii pot transmite propuneri de completare sau modificare a proiectului de hotărâre până în data de 10 octombrie, pe e-mail infopublice@brasovcity.ro, către Primăria Braşov, Biroul Informaţii Publice şi Mass-Media sau prin intermediul Centrului de Informaţii pentru Cetăţeni (program Luni-Joi, 8.00- 14.00,Vineri de la 8.00-13.00), e-mail contact@brasovcity.ro.
