Primul studiu privind cantitatea de microplastic transportată de Dunăre a început în România

Asociația Mai Mult Verde, în parteneriat cu Global Water Partnership România, demarează anul acesta primul studiu privind cantitatea de microplastic transportată de Dunăre efectuat în țara noastră. În cadrul acestui studiu vor fi prelevate și analizate aluviunile de pe Dunăre cu scopul de a determina cantitatea de microplastic transportată de fluviu către Marea Neagră.

Studiul vine ca o necesitate a estimării acestor cantități, deoarece până acum nu a fost efectuată nicio analiză în acest sens pe sectorul românesc al Dunării. Singurul studiu efectuat pe tema plasticului care ajunge în Dunăre a fost realizat între 2010 și 2012 de Universitatea din Viena, pe un segment al fluviului dintre Viena și Bratislava, rezultatele indicând faptul că în România ajung zilnic 4,2 tone de plastic.

Prelevarea aluviunilor se va face pe tot parcursul anului 2022 în două locații: la intrarea Dunării în țară, la Moldova Nouă, și înainte de ieșirea sa în Delta Dunării, în zona Isaccea. Testarea se va face în toate cele 4 sezoane (primăvară, vară, toamnă, iarnă), cu accent pe perioadele ploioase și de topire a zăpezilor, în care cantitatea de aluviuni aduse de afluenți pe Dunăre crește simțitor.

Citeste și:  Acces gratuit la Muzeul Național de Istorie a României pe 1 Decembrie

Ce este microplasticul și de ce este el o problemă?

Microplasticul reprezintă particule extrem de mici rezultate din plastic, cu un diametru de maximum 5 mm. Acesta provine din descompunerea articolelor mai mari fabricate din plastic precum ambalaje, PET-uri, materiale textile, dar și din abraziunea anvelopelor. Se estimează că acum există trilioane de particule microplastice în mediul marin.

Problema este că materialele plastice (inclusiv microplasticele) se descompun în sute sau chiar mii de ani și, prin urmare, resturile de plastic se acumulează în apele noastre de la an la an. Microplasticele pot fi confundate cu hrană de către păsări și pești, iar aceasta este o reală problem inclusiv pentru sănătatea noastră, a oamenilor” spune Marta Popescu, coordonatorul programului „Cu Apele Curate”.

Citeste și:  Brașovenii și turiștii vor ști în timp real ce locuri de parcare sunt libere, dar și care sunt condițiile de trafic

Conform studiilor efectuate până acum referitoare la distribuția plasticului în apele curgătoare, peste 98% din deşeuri plutesc la o adâncime de sub un metru de la suprafață, iar cea mai mare parte a deşeurilor se află chiar în prima jumătate de metru.

Studiul va reprezenta un sprijin pentru organizațiile guvernamentale care pot direcționa eforturi către prevenirea poluării cu microplastic. Totodată, informațiile vor fi relevante pentru comunitatea de cercetători și activiști de mediu, comunitate care poate interveni prin activități de remediere sau pervenire a acestui tip de poluare. Tot lanțul trofic este afectat de acest tip de poluare iar consecințele sunt diverse.” Spune Ionuț Procop, președinte Global Water Partnership România.

Zeci de mii de tone de deșeuri rămân anual necolectate în județele riverane Dunării

Citeste și:  Brașovul caută soluții pentru adaptarea la schimbările climatice

În perioada 10-19 aprilie 2022, Caravana Cu Apele Curate a străbătut, timp de 10 zile, fluviul Dunărea de la confluența fluviului cu Jiul până la Galați. Caravana a parcurs 531 de km de apă și a cartat zonele cu deșeuri aflate de-a lungul Dunării. O situație critică a fost observată pe malurile brațului Borcea, unde deșeurile plutesc pe zeci de km de apă. Probleme cu gunoaiele abandonate pe malurile Dunării sunt și în zona Zimnicea, Giurgiu și Oltenița.

Potrivit unui raport de analiză privind situația gestionării deșeurilor în județele dunărene realizat de Asociația Mai Mult Verde alături de Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară, în 5 județe rămân anual zeci de mii de tone de deșeuri necolectate. O mare parte dintre aceste cantități de deseuri sunt abandonate în natură, plimbate de vânt și ploi și ajung mai devreme sau mai târziu în apele Dunării și apoi în Marea Neagră.

Foto. Arhivă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.