Adrian-Ioan Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, a primit, astăzi, vizita unor înalţi oficiali din conducerea legislativă şi executivă centrală. Este vorba despre Anca Dragu, preşedinta Senatului României, Sergiu-Horia Hossu, şeful Cancelariei Prim-Ministrului Guvernului României, Ciprian-Sergiu Teleman, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Oana Ursache, secretar de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, şi Irina Alexe, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne.
La întâlnire au participat vicepreşedinţii CJ Braşov Szenner Zoltan şi Todorică Şerban, precum şi senatorul Mihail Veştea.
„A fost un prilej foarte bun să discutăm despre cel mai important proiect investiţional pe care Consiliul Judeţean Braşov îl implementează, şi anume Aeroportul Internaţional Braşov. Le-am precizat oaspeţilor noştri că pentru operaţionalizarea Aeroportului utilizăm echipamente şi tehnologie de ultimă oră, având în vedere că dirijarea traficului aerian va fi realizată de la Arad, cu ajutorul unui turn de virtual la distanţă, astfel că suntem deschizători de drumuri în acest domeniu. De asemenea, am adus în discuţie singurul proiect al judeţului Braşov inclus până în prezent în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, respectiv conectarea feroviară a Aeroportului, atât cu municipiul Braşov, cât şi cu Magistrala 300, în zona Bod. Şi în privinţa digitalizării administraţiei administrative ne aflăm în topul autorităţilor publice, ţinând cont că suntem primul judeţ în care activitatea Consiliului Judeţean se desfăşoară într-un sistem digital integrat. De asemenea, am trecut în revistă alte proiecte pe care le-am implementat, precum realizarea secţiei modulare de ATI COVID la Spitalul Judeţean, extinderea domeniului schiabil din Poiana Braşov, crearea unei alternative rutiere la DN 1 pe ruta Săcele – Valea Doftanei, proiect aflat în stadiul realizării Studiului de Fezabilitate, şi implicarea noastră în procesul de vaccinare prin organizarea Maratonului de vaccinare în incinta Aeroportului”, a precizat preşedintele CJ Braşov.
Cu această ocazie, conducerea administraţiei judeţene i-a înmânat preşedintei Senatului trei solicitări oficiale.
Prima se referă la îmbunătăţirea Programului pentru şcoli al României, mai cunoscut sub numele de „Cornul şi laptele”, având în vedere că în contextul pandemiei Covid-19 acesta s-a derulat greoi, iar modificarea neprevăzută a structurii anului școlar a condus la redistribuirea produselor destinate elevilor și preșcolari către alte categorii de beneficiari, fără ca sumele aferente să poată fi recuperate din fonduri europene.
Conducerea CJ Braşov susţine modificarea Programului pentru Şcoli al României, prin extinderea programului Masa Caldă în Şcoli, de la 150 unități de învățământ în care se derulează în prezent, la toate instituţiile şcolare din zonele defavorizate, precum şi implicarea directă a autorităţilor locale în acest program. Totodată, potrivit conducerii CJ Braşov este oportună acordarea unor tichete valorice pentru alimente de bază, similare celor de masă, tuturor elevilor și preșcolarilor care provin din familii defavorizate.
„Programul pentru şcoli intră în atribuţiile mele la Consiliul Judeţean şi mi-aş dori să îl îmbunătăţesc, astfel încât să putem livra copiilor produse mai proaspete, de o calitate mai bună şi, dacă se poate, şi de la producători locali. Doamna Anca Dragu a fost printre iniţiatorii programului-pilot Masa Caldă în Şcoli, care funcţionează de câţiva ani şi de care beneficiază trei unităţi administrativ-teritoriale din judeţ: Lisa, Părău şi Ticuşu Vechi. Aş vrea să creştem numărul UAT-urilor beneficiare şi în paralel să încercăm să modificăm parametrii Programului pentru Şcoli, astfel încât să putem oferi produse cât mai proaspete, de calitate şi în special copiilor care au nevoie de ele”, a explicat vicepreşedintele CJ Szenner Zoltan, cel care coordonează la nivelul judeţului Braşov derularea Programului pentru Şcoli.
Vicepreşedintele Szenner a propus consultarea primarilor din judeţ pe tema disponibilităţii lor de a se implica în asigurarea condiţiilor optime din punct de vedere igienico-sanitar la nivelul şcolilor, astfel încât programul Masa Caldă în Şcoli să poată fi implementat în cât mai multe localităţi. În acest context, vicepreşedintele CJ Todorică Şerban a susţinut, la fel ca preşedinta Senatului, că exemplul cel mai bun pentru România în domeniul educaţional şi implicit în ceea ce priveşte asigurarea alimentaţiei elevilor la şcoală este cel al ţărilor nordice.
Cea de-a doua solicitare vizează mai multe proiecte legislative: introducerea pe ordinea de zi a ședinței Senatului României, spre dezbatere și aprobare, a propunerii legislative pentru declararea zilei de 15 noiembrie drept Ziua Revoltei Anticomuniste de la Brașov din 1987; reglementarea cât mai urgentă (prin OUG sau lege) a procedurii de decontare a navetei elevilor și a costului pentru transportul local al elevilor; adoptarea unor hotărâri cu privire la declararea de utilitate publică a structurilor asociative care reprezintă județele și municipiile, precum și consultarea acestor structuri în proiectele legislative aflate în dezbatere în cadrul Senatului; completarea Legii nr. 137/2011 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, în domeniul public al municipiului Brașov și în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brașov, proiect legislativ extrem de necesar demarării constructiei noului Spital Regional de Urgență al Braşovului.
Cea de-a treia solicitare adresată Ancăi Dragu se referă la inițierea unei proceduri de completare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în sensul ca exproprierile să fie permise inclusiv pentru realizarea sistemelor de management al deşeurilor, astfel încât investiţiile incluse în proiectul CJ Braşov privind gestionarea integrată a deşeurilor la nivelul judeţului Braşov să poată fi realizate.
De asemenea, preşedintele CJ Braşov a înmânat ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării o propunere vizând Planul Național de Redresare și Reziliență, structurată sub forma unei fișe de reforme și investiții privind un sistem electronic de colectare, stocare şi raportare în format structurat a datelor rezultate din procesul administrativ.
