La inițiativa Asociației Perspective pentru Copiii Hipoacuzici, lideri și reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale care reprezintă interesele persoanelor hipoacuzice din România s-au reunit la Bran, între 1 și 3 martie, la a patra conferință națională „Împreună pentru auz”.
Invitații reuniunii au fost dr. Leo de Raeve (Belgia), președinte al CIICA (Cochlear Implant International Community of Action) și doamna Rodica Biró, director general al Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Mureș.
Întâlnirea a avut ca scop principal analiza rezultatelor implantării cohleare în România, precum și identificarea soluțiilor la nevoile încă nerezolvate ale persoanelor cu hipoacuzie severă și profundă, în contextul în care anul acesta se împlinesc 2 decenii de la înființarea, în cadrul programelor naționale curative, a Programului național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile.
Participanții au remarcat, printre reușite, faptul că începând cu anul 2015 în maternitățile din țară se efectuează screening auditiv neonatal, că în acest moment în România funcționează 9 centre de implantare cohleară și că începând cu anul 2019, procesoarele de sunet uzate pot fi înlocuite, prin programul național precizat.
„Investiția în tehnologia auditivă îmbunătățește viața și contribuie la economisirea unor sume substanțiale, prin recuperarea pacientului și utilizarea mai redusă a serviciilor medicale și sociale”, a declarat domnul Leo de Raeve, care a subliniat că auzul binaural și implantarea bilaterală sunt azi considerate standard în multe state dezvoltate. „În ce privește copilul cu surditate genetică, răspunsul optim presupune atât tehnologie, adică implantare, cât și terapie de recuperare auditiv-verbală; în mod ideal, acestea duc, conjugat, la dezvoltarea cognitivă și a limbajului, la dezvoltarea optimă socio-emoțională și a personalității copilului.”
Organizațiile participante salută declarația ministrului Sănătății, domnul Alexandru Rafila, din 29 februarie a.c., prin care a apreciat ca foarte importantă existenţa unor registre naţionale de pacienţi. În acest sens, asociațiile de pacienți solicită punerea în practică a Registrului național de pacienți cu hipoacuzie severă și profundă, un pas către normalitate și atingerea unor standarde internaționale în implantarea bilaterală a copiilor cu surditate.
Doamna Rodica Biró, director general CJAS Mureș, susține propunerea de înființare a registrului menționat și afirmă că „existența registrelor naționale de pacienți este și un deziderat al Caselor de asigurări de sănătate, întrucât bugetarea corespunzătoare a programelor de sănătate nu se poate face în lipsa estimării corecte a numărului de pacienți.” Sistemul nu poate fi îmbunătățit decât printr-o comunicare activă cu organizațiile profesionale și cu cele de pacienți, întrucât informațiile la nivelul instituției trebuie să fie cât mai aproape de nevoile pacienților și de realitățile cu care se confruntă aceștia.
Implantul cohlear este un dispozitiv electronic medical care restabilește auzul la pacienții suferind de hipoacuzie severă sau profundă. La nivel mondial, peste 1.000.000 de persoane sunt astăzi purtătoare de implant cohlear. În România, începând de la prima astfel de intervenție, realizată în anul 2000, peste 1.000 de persoane se bucură de auz datorită implantului cohlear.
Printre organizațiile participante la conferință s-au numărat: Asociația Națională a Persoanelor cu Deficiențe de Auz „Ascultă Viața” (www.ascultaviata.ro), Asociația Perspective pentru copiii hipoacuzici (www.asociatiaperspective.ro), Asociația Audiosofia, Asociația Darul Sunetului (www.darulsunetului.ro), Asociația Auzi-Înțelegi-Trăiești, Asociația Koala – Reabilitare Auditiv Verbală, Asociația Glas Cristalin, Asociația Hallóka, Asociația Speranța Sarei, Asociația Corabia Prieteniei.
