În data de 12 noiembrie 2024, Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale (IEA) a lansat online raportul internațional al studiului privind competențele digitale și alfabetizarea informațională, bazat pe date din 34 de țări, inclusiv România.
Scopul principal al ICILS 2023 este de a evalua capacitatea elevilor de clasa a VIII-a de a utiliza tehnologia în mod eficient pentru o serie de scopuri diferite. Din perspectiva ICILS, utilizarea eficientă a tehnologiei include, dar se extinde dincolo de capacitatea de operare a tehnologiei. Un aspect important evaluat în ICILS este capacitatea de a face raționamente critice în calitate de „consumatori” și creatori de informație. În plus, studiul oferă o imagine cuprinzătoare asupra integrării tehnologiilor digitale în educația preuniversitară din România, evidențiind progresele realizate și provocările existente, pe mai multe planuri.
Ministrul Educației, Ligia DECA:
„Ministerul Educației își asumă rolul de catalizator al transformării digitale în învățământ, investind peste 1 miliard de euro – inclusiv prin intermediul PNRR în ultimii doi ani, pentru modernizarea infrastructurii digitale și dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice. Prin implementarea Cadrului național de competențe digitale pentru elevi și profesori, alinierea la standardele europene DigComp 2.2 și dezvoltarea unor resurse integrate și interoperabile, creăm un ecosistem educațional dinamic în adevăratul sens al cuvântului. Acesta va sta la baza pregătirii elevilor pentru provocările viitorului digital, va eficientiza procesele administrative și va spori transparența în sistemul educațional.
Angajamentul nostru se reflectă în dotarea a peste 5800 de unități de învățământ cu tehnologie modernă și formarea a peste 100.000 de cadre didactice în competențe digitale.
Prin aceste eforturi construim fundamentul unei educații digitale de înaltă performanță, adaptată exigențelor secolului XXI.”
Prof. dr. Lucian Ciolan, Reprezentantul României în General Assembly IEA, Prorector Universitatea din București:
„Transformarea digitală are impact puternic nu doar asupra modului în care gândim și ne comportăm, ci modifică profund interacțiunile umane, experiențele noastre cu lumea, inclusiv experiențele de învățare. Studiul ICILS a «prins» tranziția în desfășurare dintre Generația Z și Generația Alpha. Această nouă «Gen Alpha» este cea mai bine înzestrată material dintre toate generațiile, cea mai pricepută din punct de vedere tehnologic și cu o speranță de viață mai lungă decât oricare altă generație anterioară De aceea, investigarea modului în care acești tineri se raportează la tehnologiile digitale, modul în care le folosesc este extrem de util pentru a înțelege cum pot fi acestea mobilizate pentru facilitarea învățării. Elevii și profesorii de azi nu mai pot experimenta învățarea în afara ecosistemelor digitale!”
Conf.dr. Olimpius Istrate, Coordonator Național al studiului ICILS (Universitatea din București):
„Utilizarea tehnologiilor digitale nu garantează succesul învățării, însă, în școala contemporană, este dificil să ne mai imaginăm predarea și învățarea fără aceste tehnologii. Din acest motiv, competențele digitale ale elevilor, dar și ale profesorilor sunt esențiale. Studiul ICILS ne arată că în România avem nevoie de o abordare mai sistematică a formării acestor competențe, pentru că simpla prezență a echipamentelor în clase nu pune în mod necesar mințile creative la lucru.
Acest studiu a fost realizat de Laboratorul de Testare Educațională (LTE) din cadrul Centrului de Învățare al Universității din București, în calitate de centru național de cercetare pentru IEA, cu susținerea Ministerului Educației prin proiectul ROSE (Romania Secondary Education Project).”
Principalele constatări ale ICILS 2023:
Infrastructură și acces la tehnologie
- Rezultatele studiului arată că, deși există discrepanțe între mediul rural și urban, 74% dintre profesori consideră că școala lor dispune de suficiente echipamente TIC pentru desfășurarea activităților didactice, iar 76% dintre cadrele didactice afirmă că echipamentele funcționează corespunzător. Nu în ultimul rând, 80% dintre profesori sunt mulțumiți de viteza internetului din școală.
Competențele digitale ale elevilor
- Elevii demonstrează competențe de bază în utilizarea TIC, dar au dificultăți în ceea ce privește abilitățile de gândire computațională și rezolvarea de probleme complexe. Scorul mediu obținut de România este 418 față de 476 media ICILS.
Competențele digitale ale cadrelor didactice
- Majoritatea profesorilor posedă competențe digitale de bază, dar întâmpină dificultăți în utilizarea tehnologiilor avansate. De exemplu, 91% dintre profesori se simt capabili să pregătească lecții care integrează TIC, dar numai 28% declară că pot edita conținut video suficient de bine. 54% dintre profesori utilizează aplicații online pentru exerciții și teste la unele lecții, dar un procent mai mic, de doar 12%, le folosesc în mod constant. 25% dintre profesori afirmă că folosesc manualele digitale la fiecare lecție.
Dezvoltarea profesională continuă în domeniul pedagogiei digitale
- 59% dintre cadrele didactice au participat în ultimii doi ani la mai multe activități care vizează utilizarea resurselor digitale specifice disciplinei în predare și învățare. Studiul evidențiază faptul că formarea tinde să se concentreze pe aspecte tehnice, neglijând adesea aspectele pedagogice ale integrării TIC.
Provocări și dificultăți
- Studiul identifică mai multe provocări în integrarea eficientă a TIC în educație. Mai precis, 36% dintre profesori consideră că nu au suficient timp pentru a pregăti lecții care încorporează TIC. De asemenea, 31% dintre profesori nu sunt complet încrezători în abilitatea lor de a identifica escrocherii online, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate semnificativă.
Ministerul Educației a întreprins, în ultimii doi ani, demersuri pentru digitalizarea sistemului de educație și integrarea tehnologiei în practicile curente de la clasă, prin:
Investiții în digitalizarea sistemului de învățământ preuniversitar
- Ministerul Educației a investit peste 1 miliard de euro prin PNRR pentru digitalizarea unităților de învățământ și dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice. Este vorba despre cea mai mare investiție din ultimii 30 de ani, ce vizează: peste 4300 de laboratoare de informatică nou dotate în unitățile de învățământ preuniversitar din toată țara, peste 1400 de smart-labs nou înființate – laboratoare cu tehnologie de ultimă generație, în liceele din toată țara, aproape 90.000 de săli de clasă din peste 5800 de unități de învățământ preuniversitar dotate cu echipamente tehnologice moderne.
Formarea cadrelor didactice în vederea dezvoltării competențelor digitale
- Peste 100.000 de cadre didactice din sistemul de învățământ preuniversitar vor fi formate în vederea dezvoltării competențelor digitale și a celor de pedagogie digitală, pentru a integra tehnologiile în practicile la clasă, acordând prioritate cadrelor didactice din mediul rural în selecția grupului țintă.
Măsuri legislative:
- Adoptarea Cadrului național de competențe digitale al profesionistului din educație (DigCompEdu), un instrument conceput de Ministerul Educației pentru a sprijini cadrele didactice de la toate nivelurile educaționale, de la învățământul preșcolar până la cel universitar și educația adulților, în evaluarea și dezvoltarea competențelor digitale. Acest cadru oferă un model de progres structurat pe șase niveluri, de la A1 la C2, prin care cadrele didactice pot parcurge un traseu de creștere a abilităților digitale.
- Adoptarea Cadrului național de competențe digitale pentru elevi, un instrument care să sprijine cadrele didactice în activitatea de la clasă, oferindu-le repere clare despre nivelurile de competență pe care copiii trebuie să le dezvolte. Cadrul oferă descriptorii specifici pentru fiecare competență și nivelurile de performanță așteptate și se bazează pe standardele DigCompRo (Cadrul național pentru dezvoltarea competențelor digitale ale cetățenilor – RO) și DigComp 2.2 (Cadrul European de Competențe Digitale pentru Cetățeni – EU), asigurând alinierea la cele mai bune practici globale.
Abordarea este una comprehensivă, acoperind șase arii principale de competență, astfel:
(1) utilizarea dispozitivelor digitale
(2) alfabetizarea informațională
(3) comunicare și colaborare digitală
(4) crearea de conținut digital și aspecte de proprietate intelectuală
(5) siguranța cibernetică
(6) utilizarea responsabilă și etică a tehnologiei.
Prin acest cadru, Ministerul Educației își propune să reducă reticența față de noile tehnologii, să stimuleze atitudini critice constructive și să pregătească elevii pentru provocările viitoare, incluzând totodată indicatori pentru urmărirea progresului implementării.
Raportul național va fi publicat de specialiștii Universității din București la o dată ulterioară, anunțată public.
Raportul Internațional (EN) ICILS 2023 poate fi consultat ► aici.
