Sâmbătă, 14 martie 2026 și duminică, 15 martie 2026, de la orele 18.30, în Sala Operei, publicul este invitat la două reprezentații ale spectacolului cu opera „Rigoletto”, de Giuseppe Verdi. Premiera mondială a lucrării a avut loc pe 11 martie 1851, la Teatrul „La Fenice” din Veneţia, bucurându-se de un imens succes chiar de la prima reprezentaţie.
Bazată pe piesa „Le roi s’amuse” de Victor Hugo, opera a fost intitulată „La Maledizione” (Blestemul) și a fost interzisă după o singură reprezentație la Paris pentru că îl înfățișa pe monarhul Francisc I drept violator și libertin. Ducele de Mantova a fost, initial, regele Franței, dar cenzorii au cerut mutarea decorului într-un ducat italian pentru a evita insultarea regalității.
Numele „Rigoletto” provine din limba franceză, rigoler, și înseamnă „a râde”.
„Rigoletto”, alături de „Il Trovatore” şi „La Traviata”, face parte dintr-o trilogie pe care Giuseppe Verdi a compus-o într-o perioadă extrem de scurtă – doi ani (1851 – 1853) – dacă stăm să ne gândim la monumentalismul acestor opere. Muzica lui Verdi, străbătută de un romantism pur, este de un rafinament aparte, iar compozitorul a reuşit să empatizeze deplin cu personajele pe care le-a creat.
Deși Verdi a ținut să fie secretă pe toată perioada repetițiilor, celebra arie „La donna è mobile” din actul al treilea, a fost cântată, în acea seară, de patru ori, la cererea publicului!
Un alt moment muzical însemnat din operă face parte tot din actul III, celebrul cvartet „Bella figlia dell’amore”, care prezintă în mod strălucit, simultan, patru perspective diferite: Ducele lasciv, Maddalena cochetă, Gilda cu inima frântă și Rigoletto cel răzbunător.
Povestea tragică se centrează pe licențiosul Duce de Mantova, pe Rigoletto și pe frumoasa fiică a lui Rigoletto, Gilda. Titlul original al operei, „La maledizione” (Blestemul), se referă la blestemul adresat Ducelui și lui Rigoletto de către un curtean a cărui fiică a fost sedusă de nobil, cu încurajarea lui Rigoletto. Blestemul are loc când Gilda se îndrăgostește de duce și își sacrifică viața pentru a o salva pe a acestuia de asasinii angajați de tatăl ei.
Montarea actuală a spectacolului de la Opera Brașov datează din 2018.
Distribuția (14 martie 2026):
Rigoletto – Lucian Petrean
Gilda – Ana Stamate (debut)
Ducele de Mantova – Liviu Iftene
Sparafucile – Alin Anca (debut)
Maddalena – Carmen Topciu
Giovanna – Sonia Hazarian
Contele de Monterone – Marian Rește
Marullo – Paul Tomescu
Contele de Ceprano – Andrei Marinache (debut)
Contesa de Ceprano –Anca Panait
Ușierul – Paul Tomescu
Pajul – Alina Ichim
Borsa – Cristian Dicu
Eva – Emilia Mirea (invitată)
Bufonul – Teodor Pătrașcu (figurație extraordinară)
Slujitoarele Evei – Nicoleta Sasu-Galian, Miruna Moldoveanu, Agatha Olah
Copiii – Irina Șerban, Anastasia Rotar (Corul de copii UNISON)
Distribuția (15 martie 2026):
Rigoletto – Balla Sándor (invitat)
Gilda – Alexandra Procopovici (invitată)
Ducele de Mantova – Adrian Dumitru (debut)
Sparafucile – Dan Popescu
Maddalena – Carmen Topciu
Giovanna – Cristina Roșu
Contele de Monterone – Marian Rește
Marullo – Șerban Lupei
Contele de Ceprano – Andrei Marinache
Contesa de Ceprano – Irina Iftene
Ușierul – Șerban Lupei
Pajul – Alexandra Olaru
Borsa – Dan Ionescu
Eva – Emilia Mirea (invitată)
Bufonul – Teodor Pătrașcu (figurație extraordinară)
Slujitoarele Evei – Nicoleta Sasu-Galian, Miruna Moldoveanu, Agatha Olah
Copiii – Irina Șerban, Anastasia Rotar (Corul de copii UNISON)
Își dau concursul Orchestra și Corul Operei Brașov. Conducerea muzicală îi aparține maestrului Traian Ichim. Regia artistică este semnată de Matteo Mazzoni (Italia). Scenografia: Rodica Garștea. Dirijor cor: Dragoș Cohal. Asistent regie: Silvia Papadopoulos. Bodypainting: Giusy Campolungo, Lucia Postacchini. Regie scenă: Alina Nistor. Pregătirea muzicală: Simona Patriche, Ovidiu Mezei.
Primul loc de muncă al baritonului Sándor Balla a fost chiar la Opera Brașov, unde, pentru doi ani, a activat în corul instituției. Ulterior, a fost invitat ca solist în spectacolele cu operele „Falstaff” de G. Verdi și „Madama Butterfly” de G. Puccini. A urmat Facultatea de Muzică din Brașov, specializarea clarinet, şi la Academia Naţională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, specializarea canto clasic. A fost solist și membru al corului Filarmonicii de Stat din Târgu Mureș până în 2005, apoi a fost solistul Operei Române Craiova. În prezent, baritonul Sándor Balla este solist al Operei Maghiare din Cluj-Napoca.
De-a lungul anilor, a colaborat cu dirijori de renume mondial, precum Misha Katz, Cristian Mandeal, Marius Hristescu, Alexandru Iosub, Florian George Zamfir, Emil Maxim, Florentin Mihăescu, Leonard Dumitriu, Sesto Quatrini, Mihnea Ignat, Ricardas Sumila, Ciprian Teodoraşcu, Vladimir Lungu, Mészáros György, Eötvös Péter. Repertoriul său vast include roluri în operele unor compozitori însemnați, dar și partituri în lucrări vocal-simfonice.
Alexandra Procopovici este solistă a Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” din Chișinău și revine la Opera Brașov pentru a o interpreta pe Gilda, eroina din „Rigoletto”. Anul 2024 i-a adus numeroase recunoașteri pe plan național și internațional: Premiul I la „Verum Solitus” Vocal Competition de la Cluj-Napoca și la Concursul Internațional de Canto „Ionel Perlea” de la Slobozia, în juriul cărora s-a aflat și Mihai Irimia, directorul artistic al Operei Brașov, dar și la Concursul Internațional de Canto „Toti dal Monte”. Seria distincțiilor a început încă din 2016, când a obținut Marele Premiu la Concursul Național de Interpretare „Lira de Aur” de la Chișinău, urmând locuri onorante la diverse competiții de gen din Republica Moldova și Italia.
Alexandra Procopovici a fost solistă în proiectul FRANCONCERT, în Franța și Belgia, în stagiunea 2022 – 2023 și invitată în cadrul spectacolului cu „Carmina Burana” de C. Orff, ce a avut loc la Palatul Congreselor din Paris, în 2022.
A interpretat-o pe Gilda în opera „Rigoletto” de G. Verdi la Teatrul Orfeu din Taranto (Italia), în 2023. Rolul Rosina din „Bărbierul din Sevilla” de G. Rossini a purtat-o pe scena Teatrului Luxor din Rotterdam și la Parktheater din Eindhoven (Olanda).
A colaborat cu dirijorii: Lorenzo Bizzarri (Italia), Andrei Yurkevich (Cehia), Traian Ichim (România), Iurie Parohovnyk (Ucraina), Nicolae Dohotaru (Republica Moldova), Denis Ceausov (Republica Moldova).
• Spectacolul durează două ore și 40 de minute și are două pauze.
Pentru aceste evenimente, nu mai sunt bilete disponibile!
Informații se pot obține la telefon 0268/419.380.
Evenimente desfășurate cu sprijinul Consiliului Local al Municipiului Brașov și al Primăriei Municipiului Brașov.
