România: 1 iulie vine cu noi reguli de TVA pentru comerțul online

Legislația TVA aplicabilă comerțului electronic transfrontalier este modernizată la nivelul UE prin punerea în aplicare a noilor reguli UE privind comerțul electronic începând cu 1 iulie 2021. Noile norme permit companiilor care vând bunuri online să își îndeplinească anumite obligații privind TVA din UE printr-un portal online digital („One Stop Shop”, OSS), găzduit de propria administrație fiscală și în propria lor limbă. Aceste reguli există pentru vânzătorii online de servicii electronice din 2015, când a fost implementat „Mini One Stop Shop”sau MOSS.

În prezent, companiile din UE care vând bunuri către consumatori în interiorul Comunității peste un anumit prag (35.000 EUR sau 100.000 EUR, în funcție de statul membru) trebuie să se înregistreze fiscal, să colecteze TVA și să plătească această TVA în statul membru al cumpărătorului. Aceste reguli generează o povară administrativă importantă pentru comercianți prin aceea că îi obligă să se înregistreze în scopuri de TVA în mai multe state membre. Cu alte cuvinte, regimul de TVA existent creează bariere în calea comerțului intracomunitar pentru acei operatori economici care nu au resursele financiare și administrative care să le permită să gestioneze o prezență fiscală pan-europeană.

Noile reguli privind TVA își propun să creeze o nouă paradigmă pentru comerțul electronic, pe de o parte prin simplificarea cu până la 95% a obligațiilor privind TVA pentru vânzătorii de bunuri și servicii către consumatori din Comunitate și pe de altă parte prin abrogarea scutirii de TVA la import cu scopul de a elimina practicile abuzive și avantajul comercial al companiilor din state terțe față de concurenții din spațiul comunitar. Prezentăm în cele ce urmează principalele schimbări:

Citeste și:  România a primit avizul formal al OCDE în domeniul politicilor educaţionale

-Comercianții online, inclusiv platformele online se vor putea înregistra într-un singur stat membru, această înregistrare fiind valabilă pentru declararea și plata TVA pentru vânzările  de bunuri aflate deja în liberă circulație în UE și prestările de servicii transfrontaliere către consumatori din Comunitate. Altfel spus, un comerciant din România va colecta TVA din toate statele membre în care va avea clienți, dar va raporta și va plăti această TVA în România, prin sistemul OSS (ne-operațional încă pe site-ul ANAF);

-Pragurile pentru vânzările la distanță de bunuri din UE vor fi eliminate și înlocuite cu un nou prag de 10.000 EUR valabil pentru toate statele membre. Sub acest prag, toate prestările de servicii și vânzările de bunuri către consumatorii din spațiul comunitar vor rămâne taxabile în statul membru în care este stabilit furnizorul;

-Sunt introduse prevederi speciale pentru platformele online care grupează ofertele mai multor comercianți (așa numitele interfețe electronice). Astfel, în anumite cazuri, se va considera că aceste interfețe electronice, din punct de vedere al TVA, cumpără și revând bunurile oferite consumatorilor de comercianții amintiți anterior (termenul folosit va fi de “furnizor asimilat”);

-Este eliminată scutirea de TVA pentru importul de bunuri cu o valoare mai mică de 22 EUR, aceasta însemnând că toate bunurile importate în UE vor fi supuse TVA, dar se introduce un nou regim (Import OSS sau IOSS) prin care se dorește simplificarea declarării și plății TVA pentru aceste importuri. Pe scurt, noul regim permite comercianților ca, în anumite condiții, pentru bunurile aduse din afara UE (în colete cu o valoare intrinsecă mai mică de 150 EUR) și vândute direct consumatorilor comunitari, să scutească de TVA importul și să colecteze doar TVA aplicabilă în statul membru al consumatorului. IOSS va funcționa în mod similar cu OSS pentru vânzările de bunuri deja aflate în Comunitate.

Citeste și:  170 kg de articole pirotehnice, confiscate de către polițiștii brașoveni

Prin urmare, bazându-se pe succesul MOSS pentru servicii electronice, începând cu 1 iulie 2021, acest concept va fi extins și transformat în OSS. OSS extins acoperă 3 regimuri speciale în ceea ce privește vânzările de bunuri și prestările de servicii către consumatori finali din UE (B2C):

1.Regimul UE (OSS) – aplicabil (i) companiilor din Comunitate pentru vânzările de bunuri la distanță și pentru prestările de servicii, (ii) companiilor din state terțe pentru vânzările de bunuri la distanță şi (iii) interfețelor electronice stabilite în și în afara Comunității pentru livrările de bunuri în cadrul Comunității;

2.Regimul non-UE (OSS) – aplicabil companiilor din state membre pentru serviciile prestate către consumatori din spațiul comunitar;

3.Regimul de import (IOSS) – aplicabil companiilor din si din afara Comunității pentru vânzările la distanță de bunuri (cu excepția celor accizabile) importate din state terțe în colete cu valoare mai mică de 150 EUR.

Este de menționat că aceste noi reguli sunt gândite ca o simplificare și, prin urmare, sunt opționale, comercianții având posibilitatea de a păstra regimul aplicabil până la data de 1 iulie 2021.

Noile regimuri vor permite companiilor să se înregistreze online prin portalul pus la dispoziție de către administrațiile fiscale din statul membru în care sunt stabiliți, să depună o declarație trimestrială cu privire la toate livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate în toate statele membre UE în cadrul acestor regimuri și să efectueze o singură plată a TVA datorată pentru aceste tranzacții.

Citeste și:  Preşedintele Klaus Iohannis a invitat, duminică, preşedinţii partidelor şi formaţiunilor politice la consultări

În România nu au fost implementate oficial noile reguli în legislația națională, deși autoritățile fiscale au adus la cunoștința companiilor modificările printr-un proiect de ordonanță de urgență publicat de la începutul lunii aprilie 2021. Din ultimele informații, acest proiect se află pe ordinea de zi a Guvernului pentru data de 24 iunie 2021.

Nu în ultimul rând, chiar dacă spiritul noilor reglementări este simplificare, anticipăm anumite probleme ce vor rezulta din aplicarea inițială a acestora, probleme a căror rezolvare va rezulta cel mai probabil din practica comercianților și din cea a autorităților fiscale. Amintim cu titlu de exemplu: eventuale neconcordanțe în legislația națională, rezultate din transpunerea pachetului legislativ comunitar; diferențele de schimb valutar generate în legătură cu sumele de TVA încasate în diverse monede; automatizarea raportărilor TVA cerute de noile reguli fiscale; aplicarea cotelor corecte de TVA, în vigoare în statele membre unde comercianții își vor vinde produsele; monitorizarea legislației fiscale din statele membre respective pentru a surprinde la timp schimbări relevante; adaptarea sistemelor folosite de platformele online astfel încât să fie posibilă afișarea prețurilor în funcție de adresa de livrare aleasă de consumator; implementarea măsurilor de siguranță necesare pentru a limita răspunderea operatorilor platformelor online față de conduita fiscală a comercianților parteneri; gestionarea inspecțiilor fiscale solicitate de autoritățile fiscale din statele membre ale căror venituri din TVA sunt colectate de comercianți români; etc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.