Cu ocazia „Zilei mărcii poştale româneşti”, Romfilatelia introduce în circulaţie la data de 15 iulie 2019 emisiunea de mărci poştale având ca tematică „Peceţi ale domnitorilor români”.
Pe cele patru timbre ale emisiunii sunt reproduse imagini ale peceţilor în ceară care au aparţinut domnitorilor Alexandru cel Bun (1400-1432), Ştefan cel Mare (1457-1504), Vasile Lupu (1634-1653) şi Petru Rareş (1527-1538; 1541-1546).
Timbrul cu valoarea nominală de 3,10 lei reproduce pecetea domnitorului Alexandru cel Bun. Acesta a devenit domn al Moldovei cu o puternică susţinere din partea lui Mircea cel Bătrân. S-a remarcat printr-o domnie paşnică într-un timp în care Moldova cunoaşte cea mai mare întindere, cu graniţe statornice, la care se adaugă o resimţită prosperitate economică.
Se remarcă drept un bun organizator al statului şi instituţiilor sale mai ales în domeniile administraţiei, justiţiei şi armatei. A dus o politică religioasă tolerantă, înscriindu-se ca şi ctitor al mănăstirilor Bistriţa şi Moldoviţa. Dimitrie Cantemir îl caracterizează astfel: „Alexandru I, ce-i zice cel Bun este acela care, cel dintâi a făcut cunoscut străinilor numele, până atunci puţin ştiut, al moldovenilor”.
Pecetea domnitorului Ştefan cel Mare este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei. Domnitor de excepţie s-a remarcat ca om politic şi strălucit diplomat, ilustru comandant de oaste, strateg, unificator, sprijinitor al culturii, însemnat ctitor de aşezăminte, reîntemeietorul Moldovei, simbol al luptei pentru independenţă a românilor şi apărător al creştinătăţii.
Devenit domn al Moldovei, în anul 1457 se remarcă drept unul dintre renumiţi conducători de oşti obţinând victorii de răsunet în lupte cu trupe otomane, recunoscut ca Athleta Christi de Papa de la Roma. Ctitor de prim rang, reprezentant de excepţie al spiritualităţii româneşti, a primit din partea Bisericii Ortodoxe Române recunoaşterea ca Ştefan cel Mare şi Sfânt.
Pecetea domnitorului Petru Rareş este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei.
Fiu natural al lui Ştefan cel Mare este frumos prezentat în Letopiseţul Ţării Moldovei scris de Grigore Ureche: „Cu adevărat era fecior al lui Ştefan Vodă cel Bun, că întru tot semăna cu tătâne-său, că la războaie îi mergea cu noroc, că tot izbândea, lucruri bune făcea, ţara şi moşia sa ca un păstor bun o socotea, judecată pe dreptate făcea. Altmiterea de stat era om cuvios şi la toate lucrurile îndrăzneţ şi la cuvânt gata, de-l cunoşteau toţi că este harnic să domnească ţara”.
Petru Rareş a dat culturii româneşti pictura exterioară a bisericilor Moldovei, sub forma frescelor a căror strălucire se înscrie alături de cele mai izbutite opere de artă religioasă ale Europei.
Timbrul cu valoarea nominală de 11,50 lei reproduce pecetea lui Vasile Lupu. Este cunoscut ca un ctitor de excepţie pentru biserica Trei Ierarhi din Iaşi, devenită nu numai aşezământ religios dar şi un cunoscut centru de cultură. Trăinicia construcţiei conferită de piatra şi marmura minuţios prelucrată, dovedesc fără tăgadă ambiţia domnitorului de a rămâne în memoria urmaşilor.
Şcoala de la Trei Ierarhi ca şi şcoala de la Sf. Sava din Bucureşti era Academie Domnească, principalul centru de învăţământ al Moldovei. Contemporan cu domnitorul Matei Basarab al Munteniei, după mai multe înfruntări armate, ajunge să încheie după anul 1639 o pace materializată simbolic prin ridicarea a două aşezăminte religioase: mănăstirea Soveja (ctitor Matei Basarab) şi mănăstirea Stelea din Târgovişte (ctitor Vasile Lupu).
Imaginile Peceţilor sunt reproduse după exponate autentice aparţinând patrimoniului muzeistic al Bibliotecii Academiei Române.
Romfilatelia mulţumeşte Bibliotecii Academiei Române pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poştale.
Emisiunea de mărci poştale „ZIUA MĂRCII POŞTALE ROMÂNEŞTI- PECEŢI ALE DOMNITORILOR ROMÂNI” va fi disponibilă începând de luni, 15 iulie 2019, în magazinele Romfilatelia din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, precum şi în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de 2 plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 14 timbre, minicoala de 5 timbre + 1 vinietă şi bloc de 4 timbre nedantelate.
Album filatelic, realizat in tiraj de 287 de exemplare, reuneşte în aceeaşi tematică produse aparţinând filateliei şi medalisticii. În interiorul albumului sunt expuse două piese valoroase de colecţie: blocul special al emisiunii cu patru timbre nedantelate precum şi replica realizată din aur a mărcii poştale de 54 de parale, parte din prima emisiune filatelică românească, „Cap de Bour”.
