Cele aproximativ 18.800 de secţii de votare organizate în ţară pentru alegerile locale s-au deschis duminică, peste 18 milioane de alegători fiind aşteptaţi la urne pentru a-şi alege primarii, preşedinţii de consilii judeţene, dar şi pe cei care vor face parte, timp de patru ani, din consiliile locale şi judeţene.
Cetăţenii îşi pot exercita dreptul de a alege în 18.794 de secţii de votare organizate la nivel naţional, dintre care peste 1.200 în Capitală, cele mai multe în sectoarele 3 şi 6.
Procesul de votare se va încheia la ora 21,00, când vor fi anunţate exit-poll-urile.
Pandemia de COVID-19 a determinat noi reguli de desfăşurare a votului de duminică, pentru prima dată românii fiind nevoiţi să respecte anumite măsuri de protecţie sanitară, pentru a evita răspândirea noului coronavirus.
Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor; cetăţenii români care nu au fost puşi sub interdicţie sau cărora nu le-a fost interzisă exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă; cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România.
La alegerile locale, dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz.
Alegătorii votează numai la secţia la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reşedinţa şi unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă (alegătorii cetăţeni români) sau în copia de pe lista electorală complementară (alegătorii cetăţeni ai Uniunii Europene).
Potrivit BEC, alegătorul care, până cel târziu în data de 4 septembrie, şi-a stabilit reşedinţa la o altă adresă decât cea de domiciliu şi a solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă votează numai la secţia de votare unde este arondată strada la care îşi are reşedinţa menţionată în actul de identitate, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară, dacă nu a solicitat înscrierea în listele electorale permanente cu adresa de reşedinţă şi se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată adresa de reşedinţă.
La scrutinul de duminică, cetăţenii români îşi exercită dreptul de vot pe baza unuia dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu sau paşaportul de serviciu electronic, iar în cazul elevilor din şcolile militare – carnetul de serviciu militar. Actele trebuie să fie valabile în ziua votării.
Alegătorul care deţine un act de identitate al cărui termen de valabilitate ar fi expirat în perioada 1 martie – 27 septembrie îşi poate exercita dreptul de vot în baza acestuia, a stabilit Biroul Electoral Central.
Cetăţenii care se prezintă la vot duminică trebuie să aplice ştampila cu menţiunea ”Votat” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pentru care îşi exprimă opţiunea.
Fiecare alegător va primi patru buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local, unul pentru consiliul judeţean şi unul pentru preşedintele consiliului judeţean. În Bucureşti, fiecare votant va primi patru buletine de vot: unul pentru primarul de sector, unul pentru consiliul local al sectorului, unul pentru primarul general al municipiului Bucureşti şi unul pentru Consiliul General.
