Salariul minim pentru anul viitor urmează să fie decis de Guvern în cursul acestei săptămâni, pe fondul unor poziții divergente între Executiv, patronate și sindicate. În timp ce premierul Ilie Bolojan și reprezentanții mediului de afaceri susțin menținerea nivelului actual, ministrul Muncii, Florin Manole, și sindicatele se pronunță pentru majorarea salariului minim.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că o creștere a salariului minim ar putea proteja puterea de cumpărare a angajaților cu venituri mici, dar ar genera efecte economice negative, precum accentuarea inflației, presiuni suplimentare asupra micilor afaceri și pierderi de locuri de muncă, în special în industrii precum ospitalitatea, industria ușoară sau producția de mobilă. De asemenea, ar crește cheltuielile de personal din sectorul bugetar.
„Opțiunea mea personală este să susținem o menținere a salariului minim la nivelul acestui an, pentru că în felul acesta evităm niște complicații care sunt date atât de plafonările salariilor din sectorul public, dar și de realitățile economice din anumite sectoare”, a declarat Ilie Bolojan, citat de Rador.
În schimb, ministrul Muncii, Florin Manole, susține că o majorare a salariului minim ar avea un impact pozitiv asupra bugetului de stat și ar proteja veniturile angajaților.
„Dacă nu crește salariul minim, în primul rând, două milioane de cetățeni, care sunt în intervalul de la 4.050 de lei până la 4.500 de lei, ar pierde în fiecare lună din puterea de cumpărare. În al doilea rând, evident, statul ar pierde niște miliarde de lei atât în mod direct, cât și în mod indirect, din taxe pe consum”, a declarat Florin Manole, citat de Rador.
Patronatele susțin menținerea salariului minim și în anul 2026 la nivelul actual de 4.050 de lei, în timp ce sindicatele consideră că majorarea acestuia este necesară pentru protejarea puterii de cumpărare și afirmă că sunt pregătite să prezinte un plan de măsuri care să asigure menținerea locurilor de muncă.
Tot în această săptămână, Guvernul urmează să aprobe normele care permit intervenția directă în activitatea unor companii afectate de sancțiuni internaționale, precum Lukoil, și să înceapă primele discuții privind structura bugetului de stat pentru anul 2026.
