Pe 1 august este sărbătorită Ziua Națională a Salvatorului Montan. Cu această ocazie, viceprimarul Sebastian Rusu, care răspunde direct de activitatea Serviciului Public Local Salvamont, Agrement și Parking din cadrul Primăriei, și-a felicitat colegii din Poiana Brașov și le-a oferit o plachetă aniversară.
„Astăzi sărbătorim Ziua Salvatorilor Montani din România. De aceea am venit să-i felicit pe colegii mei din Serviciul Public Local de Salvamont. Mă bucur să fiu astăzi alături de ei. Am vrut să le transmit personal «La mulți ani!», să le doresc multe activități fără evenimente de acum încolo și, în continuare, să facă treaba bună pe care au făcut-o și până acum. De asemenea, vreau să transmit tuturor salvatorilor montani din România «La mulți ani!» și să le mulțumim tuturor pentru misiunile pe care le duc la îndeplinire în deplină siguranță“, a declarat viceprimarul Sebastian Rusu.
În Brașov și Poiana Brașov, activitatea de salvare montană este asigurară de 17 salvatori montani, care au pregătire specifică în acordarea primului ajutor medical în caz de accident (majoritatea având pregătire medicala de paramedici), alpinism de vară şi de iarnă, schi alpin şi de tură, transportul persoanelor accidentate, prevenirea accidentelor în munți.
Serviciul municipal de salvamont coordonează din punct de vedere administrativ și organizatoric activitatea de prevenire a accidentelor montane și de salvare montană în Municipiul Brașov, asigură asistența și previne accidentele montane, asigură amenajarea, întreținerea și reabilitarea traseelor montane din Municipiul Brașov, propune omologarea sau desființarea de trasee montane, editează şi tipărește materiale specifice zonei montane (hărți, pliante cu sfaturi pentru turiști etc.). Zona de competență și responsabilitate este Muntele Tâmpa, Masivul Postăvaru, Pietrele lui Solomon, Vanga Mare, și zonele turistice de pe raza Municipiului Brașov.
Aceste zone includ 18 de trasee montane marcate și omologate, însumând aproximativ 150 de km, precum și întregul domeniu schiabil din Poiana Brașov și Masivul Postăvaru.
Serviciul dispune de tot echipamentul individual și de echipă specific intervențiilor în zona alpină accidentată, echipament medical specific acordării primului ajutor calificat, precum și echipamentul de transport al persoanelor accidentate. Ca mijloace de deplasare, serviciul dispune de 3 snowmobile, un UTV care poate fi echipat cu șenile, 2 ATV-uri, 2 autoutilitare și o autosanitară medicalizată de transport pacienți, prevăzută cu targă, asimilată ambulanțelor destinate intervenției de urgentă, încadrate în categoria A2.
Serviciul Public Local Salvamont Brașov este una dintre cele mai solicitate structuri de salvare montană din tară, din punct de vedere al numărului de intervenții.
În cursul anului 2022 Serviciul Public Local Salvamont Brașov a fost solicitat să intervină în 589 de cazuri, în cursul cărora au fost salvate 613 persoane accidentate, rătăcite sau care au rămas blocate în zona montană.
Aceste persoane au fost evaluate din punct de vedere medical, li s-a acordat primul ajutor, au fost imobilizate, monitorizate și transportate sau însoțite/asistate, după caz. Dintre persoanele accidentate 176 au fost transferate structurilor SAJ/SMURD, în vederea transportului către unitățile spitalicești, pentru investigații medicale suplimentare de specialitate. O persoană a fost preluată de echipajul aero SMURD, de la Punctul de Operare Aeromedicală Brașov, iar două dintre victime, decedate, au fost predate IML. 27% din numărul de persoane care au necesitat ajutorul salvamontiștilor, respectiv 163 (101 iarna și 62 vara), nu au avut echipament adecvat sau echipament de protecție.
O proporție covârșitoare a numărului de intervenții este înregistrată în sezonul de iarnă. 81% din totalul de intervenții, respectiv 479, au fost înregistrate în perioada 01.01.2022 – 30.04.2022, perioadă aferentă sezonului de practicare a sporturilor de iarnă, când domeniul schiabil din Poiana Brașov și Masivul Postăvaru a fost deschis. Cea mai mare parte a acestor intervenții s-a desfășurat pe pârtiile de practicare a schiului, snowboard-ului sau săniușului, februarie fiind luna cu cele mai multe solicitări, respectiv 192, în care s-a intervenit pentru 194 de persoane.
Luna august este declarată la nivel național luna responsabilității montane din cauza numărului mare de evenimente, această lună fiind cea mai aglomerată din extrasezon și pentru serviciul de salvamont Poiana Brașov. Anul trecut s-au înregistrat 24 de cazuri, implicând 26 de persoane, 13 dintre acestea fiind predate structurilor SAJ/SMURD.
Pe lângă acțiunile de salvare, salvamontiștii întreprind activități de patrulare preventivă pe traseele montane marcate, participat la acțiuni de popularizare a normelor de conduită atât pe pârtiile de schi cât și în zonele alpine, montane, în vederea prevenirii accidentelor, acordă asistență salvamont de specialitate, pentru toți organizatorii de concursuri sau evenimente care solicită acest lucru (anul trecut au participat la peste 20 de evenimente sportive și o serie de evenimente de prezentare/promovare sau culturale). În plus, participă la cursuri de perfecționare și la concursuri internaționale de profil.
Scurt istoric
Deși primele acțiuni de salvare montană sunt menționate încă de la începutul anilor 1900, serviciile salvamont apar ca entitate abia în anul 1969, când intensificarea activității turistice în România și diligențele lui Aristide Stavros obligă autoritățile la dispunerea unei Hotărâri a Consiliului de Miniștri, cu privire la înființarea de formații salvamont.
Debutul salvamontului brașovean este strâns legat de practicanții de alpinism. La acea vreme, Brașovul deținea 3 dintre cele mai puternice cluburi de alpinism din țară, cu sportivi redutabili și antrenori pe măsură: Clubul Armata, care îl avea ca antrenor pe regretatul Emilian Cristea, Clubul Dinamo, avându-l pe regretatul profesor Alexandru Floricioiu, și Clubul Universitatea, instruit de Mircea Noaghiu.
Astfel, apar trei formații salvamont, conduse de Mircea Naghiu, Adrian Tănase și Mircea Opriș, cel din urmă având ca peste ceva vreme, alături de alții, să înființeze Asociația Națională a Salvatorilor Montani din Romania. Aceste formații aveau în componența lor schiori deosebiți și, bineînțeles, alpiniști desăvârșiți, precum și cadre medicale specializate.
În anul 1970, Direcția Sanitară și Serviciul de Ambulanță concurau la înființarea unui punct sanitar în incinta Cabanei Cristianul Mare, punct considerat primul de acest fel în România. Aici, în regim de iarnă, vor face serviciu de permanență trei asistenți medicali, buni schiori: Mihai Dumbrăvescu, Mihai Șerbănescu și Cornel Bucur.
În 1981, în apropierea cabanei Cristianul Mare, este construită și inaugurată o bază Salvamont de sine stătătoare care va deservi partea superioară a Masivului Postăvaru, până în anul 2012, când aceasta va fi înlocuită de una nouă, mult mai modernă.
În prezent, activitatea de salvare montană este o activitate umanitară cu caracter permanent, organizată conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr.77/2003, Legii nr. 229/2003 și a Statutului Asociației Naționale a Salvatorilor Montani din România.
