În perioada 1 septembrie – 30 septembrie 2026, tema sănătății mintale s-a reflectat în mass-media în 6.319 materiale jurnalistice, potrivit datelor mediaTRUST. Acestea au generat o audiență estimată de aproximativ 51,2 milioane de contacte potențiale. În social media, materialele monitorizate au cumulat 63.028 de interacțiuni (aprecieri, distribuiri și comentarii), reflectând reacția utilizatorilor la subiectele privind sănătatea mintală.
Mediul online a reprezentat principalul spațiu de discuție
Conversația despre sănătatea mintală s-a desfășurat predominant în mediul digital. Portalurile au concentrat cea mai mare parte a materialelor monitorizate, cu 4.342 de articole, urmate de Facebook, cu 595 de materiale, bloguri (375) și forumuri (258). În media tradițională, tema a fost prezentă în 244 de materiale radio, 165 de materiale TV și 115 materiale în presa scrisă. Celelalte medii monitorizate au avut volume mai reduse.
În rândul portalurilor, cele mai active în acoperirea temei au fost romedic.ro (117 materiale), certmedia.ro (66), raidgalati.ro (65), clinica-online.ro (50), sursasigura.ro (48), agerpres.ro (47) și stiripesurse.ro (45).
Pe posturile de televiziune, cele mai multe materiale au fost difuzate de Digi24 (22), Aleph News (21), TVR Info (20), Antena 3 CNN (16), Prima News (13) și Antena 1 (11).
La radio, clasamentul posturilor naționale a fost condus de Europa FM (11 difuzări), Radio România Actualități (10), Radio România Cultural (8), Radio France Internationale (7) și Virgin Radio România (6).
Cum a fost reflectată sănătatea mintală în știri – de la studii la cazuri tragice
În septembrie, mass-media a abordat sănătatea mintală din mai multe perspective, însă rezultatele unor studii și cercetări au reprezentat cele mai mediatizate subiecte. Studiile preluate de presă au legat sănătatea mintală de presiunea financiară, consumul de alcool în adolescență, burnoutul profesional, utilizarea tehnologiei și nivelul de activitate fizică.
Un alt tip de conținut care a generat vizibilitate ridicată a fost reprezentat de cazurile unor persoane publice, în care problemele de sănătate mintală au fost menționate în contextul unor evenimente tragice. Decesul lui Presley Gerber, fiul lui Cindy Crawford, a fost unul dintre subiectele cu cea mai mare expunere. Presa a relatat despre lupta cu dependența de droguri și despre faptul că acesta vorbise public anterior despre dificultățile sale de sănătate mintală și despre tratamentele urmate. Cazurile Lindsay Clancy și Hayden Panettiere au readus în atenție teme precum psihoza postpartum, depresia postpartum și dependența.
Cel mai mediatizat subiect individual a fost participarea Mirabelei Grădinaru, Prima Doamnă a României, alături de Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, la Chișinău, la o conferință dedicată mediului digital și sănătății mintale a tinerilor.
Copiii, adolescenții și angajații, printre categoriile cel mai des asociate cu sănătatea mintală
Datele din monitorizare arată că în luna septembrie sănătatea mintală a fost asociată cel mai frecvent în presă cu trei categorii: copii, adolescenți și angajați.
În cazul copiilor și adolescenților, atenția presei s-a concentrat în special pe pericolele reprezentate de mediul online și comportamentele de risc. Un exemplu este subiectul privind regulamentul EU Kids Act, prin care Comisia Europeană propune reguli mai stricte pentru protejarea minorilor în mediul online, în special pe rețelele sociale.
Tot în această zonă au fost publicate informații despre comportamentele de risc ale adolescenților români (consumul de alcool, expunerea la substanțe și jocurile de noroc), precum și rezultatele unei cercetări sociologice realizate de Organizația Salvați Copiii la finalul anului 2025. Datele indică faptul că aproape 80% dintre copii navighează pe internet fără restricții de acces, iar nivelul controlului parental scade pe măsură ce crește vârsta copiilor.
În cazul angajaților, sănătatea mintală apare în principal în legătură cu stresul profesional și burnoutul. În septembrie, presa a relatat despre solicitarea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European adresată Comisiei Europene de a pregăti o propunere legislativă privind riscurile psihosociale la locul de muncă. Demersul vizează stabilirea unor cerințe minime la nivel european pentru prevenirea, eliminarea sau reducerea factorilor care pot conduce la stres profesional, burnout și probleme de sănătate mintală sau fizică.
Anxietatea, stresul și depresia, cele mai frecvente probleme menționate
În materialele monitorizate, anxietatea, stresul și depresia s-au aflat în centrul discuțiilor despre sănătatea mintală. Anxietatea a fost menționată în 1.486 de materiale, stresul în 1.472, iar depresia în 1.275 de materiale. Dependențele au fost prezente în 631 de materiale, iar burnoutul în 611. Suicidul a fost menționat în 402 de materiale, în timp ce 195 materiale au făcut referire la atacuri de panică, iar tulburările alimentare au fost menționate în 46 de materiale.
Deși sănătatea mintală a generat peste 6.300 de materiale jurnalistice în septembrie, informațiile cu utilitate publică directă au avut o prezență redusă. Mai puțin de 1% dintre materialele monitorizate au inclus informații despre linii telefonice de sprijin emoțional, intervenție în situații de criză sau prevenirea suicidului, precum Helpline-ul depreHUB, TelVerde Antisuicid sau Telefonul Speranței.
Metodologie
Studiul a fost realizat pentru perioada 1 – 30 septembrie 2026 prin monitorizarea materialelor de presă care conțin termenul „sănătate mintală” și variantele acestuia de redactare.
Indicatorul ”Interacțiuni”, calculat pentru postările din social media, reprezintă suma aprecierilor, distribuirilor și comentariilor. Indicatorul este calculat pe baza datelor colectate în primele 7 zile de la publicarea postării. Frecvența colectării datelor poate varia în funcție de profil și de volumul de conținut.
În cazul mențiunilor privind anxietatea, stresul, depresia, dependențele, burnoutul, suicidul, atacurile de panică și tulburările alimentare, fiecare categorie a fost luată în calcul distinct în cadrul unui material. Astfel, un articol care a menționat mai multe dintre acestea a generat câte o mențiune pentru fiecare categorie identificată. Prin urmare, numărul total de articole este diferit de numărul total de mențiuni care fac referire la aceste categorii.
Mediile monitorizate au fost presa scrisă, radio, televiziune, online și social media.
Social media include următoarele platforme: Facebook; Twitter; platforme foto, inclusiv Instagram; platforme video, inclusiv YouTube; bloguri; forumuri.
Despre mediaTRUST România
mediaTRUST România, parte a Institute of Media Monitoring (IMM) din Polonia, este cea mai mare companie de monitorizare media din România. Având cea mai îndelungată experiență pe piață (peste 25 ani) si cel mai vast portofoliu de clienți (peste 600 clienţi în anul 2023), mediaTRUST România s-a afirmat ca un actor esențial în industria sa și este recunoscută drept un reper al domeniului. Din anul 2004, compania este membră a FIBEP (Federation Internationale des Bureaux d’Extraits de Presse), iar din 2014 este afiliată organizațiilor profesionale din România, precum BRAT (Biroului Român de Audit Transmedia) şi ARMA (Asociaţiei Române pentru Măsurarea Audienţelor). mediaTRUST România aduce în prim-plan servicii premium și utilizează tehnologii de monitorizare și analiză media de ultimă generație.
