Deputatul PSD Roxana Mînzatu, fost ministru al Fondurilor Europene, critică decizia anunţată într-un interviu acordat de actualul ministru liberal, Marcel Boloş, de a tăia bani europeni din bugetul pentru infrastructură de apă, considerând că decizia luată duce la blocarea ireversibilă a proiectelor mature din acest domeniu şi la pierderea tuturor progreselor făcute în ultimii ani în acest sens.
Roxana Mînzatu consideră deosebit de importantă alocarea resurselor suplimentare către domeniul sănătăţii, mai ales în actualul context epidemiologic, dar subliniază faptul că Marcel Boloş avea obligaţia să găsească surse de finanţare complementare, care să nu compromită investiţii în alimentare cu apă şi canalizare ce vor deservi milioane de români.
„Atrag atenţia asupra lipsei de coerenţă în actul guvernamental, mai ales când vine vorba de alocarea fondurilor europene. Faptul că Marcel Boloş a alocat fonduri suplimentare sănătăţii e foarte bine, dar trebuia să identifice surse de finanţare complementare, pe care apoi să le deconteze din fonduri pe care Uniunea le pregăteşte acum, nu să facă primul lucru care i-a venit la îndemână, să taie din programe vitale pentru comunităţi private de acces la apă şi canalizare. Ironia dureroasă e legată de faptul că Guvernul Orban a tăiat bani fix de la bugetul de infrastructură de apă în condiţiile în care prima recomandare a specialiştilor la nivel mondial este să ne spălăm pe mâini pentru a ne proteja de coronavirus. Uniunea Europeană nu a alocat până azi nici un euro în plus României, în ciuda ştirilor care sugerau altfel. Măsurile de răspuns la pandemie se susţin încă strict din banii negociaţi pe cadrul financiar 2014-2020. Ceea ce e grav e că Guvernul Orban nu este deloc transparent în aceste realocări. Am solicitat prin procedura de control parlamentar să ni se spună exact de unde s-au tăiat bani şi ce sume sunt dar şi destinaţia lor”, a declarat Roxana Mînzatu.
Deputatul PSD menţionează că în septembrie 2019 Ministerul Fondurilor Europene, pe care îl conducea la momentul respectiv, avea pregătite pentru implementare investiţii în apă şi apă-uzată în valoare de 1,5 miliarde de euro care urmau să deservească o populaţie totală de 1.171.727 de cetăţeni, beneficiari ai serviciilor de alimentare cu apă potabilă şi 751.177 de cetăţeni, beneficiari ai serviciilor de canalizare. La momentul respectiv aprobarea proiectelor a fost blocată luni la rând prin refuzul neconstituţional al lui Klaus Iohannis de a numi un ministru al Mediului care urma să avizeze o Hotărâre de Guvern indispensabilă aprobării fondurilor UE.
„Fie Marcel Boloş e complet lipsit de viziune fie pur şi simplu nu realizează ce tocmai a făcut. Ne spune că a tăiat bani de la bugetul de infrastructură de apă şi a oprit investiţii mature, la cheie, aflate în stadii foarte avansate care ar fi schimbat în bine viaţa oamenilor, cu atât mai mult acum în actuala pandemie, ale cărei consecinţe vor dura ani de zile. După ce Klaus Iohannis a blocat iniţial lansarea acestor proiecte prin amânarea nejustificată a numirii unor miniştri, Marcel Boloş a găsit acum de cuviinţă să le oprească de tot pe unele dintre ele. Probabil că Guvernul PNL consideră că nu e prea important ca milioane de români să aibă acces la apă şi canalizare. Ca să dau doar două exemple, ce le spune Guvernul Orban locuitorilor din judeţul Sibiu, celor din Braşov dar şi celor din Teleorman, două dintre judeţele cu investiţii avansate care fac parte din lotul de investiţii mature, proiectare tehnică completă cu acord de mediu, cu ani de muncă în spate şi cu licitaţii lansate sau pregătite de lansare?”, a continuat Roxana Mînzatu.
Deputatul PSD îi atrage atenţia lui Marcel Boloş în legătură cu declaraţiile sale pe acest subiect afirmând că fondurile UE (programate iniţial la circa 2,7 miliarde euro în cadrul POIM) pe care actualul ministru le consideră generoase nu au nicio legătură cu realitatea din România. „Necesarul total de investit este de 9 miliarde euro în reţele de apă şi 13 miliarde euro în canalizare şi epurare ape uzate, e evident, deci, că aveam oricum nevoi de finanţare de câteva ori mai mari decât alocările negociate din fonduri europene”, spune Roxana Mînzatu.
