Sclavie la Maternitatea Brașov. Angajații Maternității se plâng că sunt ținuți cu forța peste program fără să beneficieze de compensațiile prevăzute de lege. Astfel mulți dintre angajații Maternității Brașov avertizează că ajung să lucreze 210 ore pe lună, față de 40 de ore cât prevede contractul de muncă. Din această cauză multe cadre medicale au ajuns la epuizare. Dezvăluirile au fost făcute de membrii ASUM care cer intervenția reprezentanților Inspectoratului Teritorial de Muncă Brașov.
„Angajații Maternității din Brașov se plâng de condițiile de muncă. Aceștia susțin că sunt obligați să presteze muncă suplimentară, fără ca angajatorul să solicite acordul acestora. Astfel, codul muncii prevede că, pentru salariații angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână. Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, este considerată muncă suplimentară. Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor unui accident. Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Mai mult de atât, chiar în condițiile în care angajații unității medicale prestează aceste ore suplimentare(fără acord), aceștia nu beneficiază de compensațiile prevăzute de Lege. Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. În aceste condiții salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru. La Maternitatea din Brașov se pare că acest lucru nu se întâmplă. Tot angajații susțin că și în cazul zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează, lucrurile sunt la fel! Totalul orelor lucrate, de anumiți angajați, depășesc cu mult durata normală a timpului de lucru. Peste 210 ore/lună! Chiar și în condițiile date, de perioada pe care o traversăm, trebuie să ținem cont de prevederile legale și de drepturile angajaților, de drepturile omului! Nimănui nu-i este permis să încalce drepturile prevăzute de lege referitoare la muncă. Dacă acest lucru se întâmplă, atunci vorbim de muncă forțată. Lucru inadmisibil! Solicităm public Inspectoratului Teritorial de Muncă, să dispună efectuarea unui control la Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie Brașov, pentru a lămuri această problemă! Cu privire la faptul că unii angajați sunt nevoiți să mănânce în spații improprii, în pauza de masă, asta ține de managementul instituției și respectului față de angajat. Nu considerăm că este normal și igienic să servești masa într-un spațiu în care alții își fac necesitățile fiziologice. Este foarte probabil ca în timp ce unii servesc masa, un alt coleg să fie nevoit să folosească WC-ul. Situație extrem de jenantă! Managerul instituției, Dr, Preda Mircea, cât și directorul medical, Dr.Apostu Petrina, beneficiază de aceleași condiții? Întrebăm doar!
Cu privire la munca suplimentară există jurisprudență, decizii ale instanțelor de judecată, în sensul în care anumiți angajatori au fost obligați să plătească angajaților drepturi bănești, cu titlu de ore suplimentare, pentru activitatea prestată ca depășire a programului normal de 8 ore/zi, pentru anumite perioade de timp, calculate potrivit Codului muncii cu un spor de 75% pentru orele suplimentare efectuate în timpul săptămânii și cu un spor de 100% pentru orele suplimentare prestate în perioada repaosului săptămânal sau a sărbătorilor legale. Aceste sume urmând a fi actualizate cu rata inflației și cu dobânda legală de la data scadențe și până la data plății efective. Opinăm că, nimeni nu poate fi obligat să presteze un număr mai mare de ore de muncă, în afara celor prevăzute de Lege, decât în cazurile expres menționate, cu respectarea actelor normative în vigoare și acordarea bonificației aferente! În situația în care angajatorii solicită angajaților efectuarea de ore suplimentare, peste norma legală de 40 ore /săptămână, aceștia din urmă pot refuza, au acest drept. Excepție fac anumite sectoare de activitate, unități sau profesii unde a fost stabilit prin negocieri colective sau individuale, ori prin acte normative specifice, o durată zilnică a timpului de muncă mai mică sau mai mare de 8 ore/zi.
ART. 137 din Codul Muncii
(1) Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica.
(2) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă şi duminică ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii, repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2) salariaţii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă.
(4) În situaţii de excepţie zilele de repaus săptămânal sunt acordate cumulat, după o perioadă de activitate continuă ce nu poate depăşi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de muncă şi cu acordul sindicatului sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor.
(5) Salariaţii al căror repaus săptămânal se acordă în condiţiile alin. (4) au dreptul la dublul compensaţiilor cuvenite”, se arată în postarea ASUM.