De la cumpărarea unor produse și până la încheierea de contracte, sunt descoperite tot mai mult facilitățile oferite de platformele online. Dar dacă datele și informațiile sunt utilizate în scopul prejudicierii persoanelor implicate? Cum este bine să se procedeze?
Infractorii induc în eroare, prin postarea pe platformele de internet, a unor anunțuri de angajare nereale. Pretinzând că sunt reprezentanți ai unor societăți comerciale, fără să aibă însă împuternicire din partea acestora, postează anunțuri de recrutare în scopul angajării în afara României, în diverse domenii (agricultură, silvicultură, construcții, asistență socială, etc.).
Persoanelor care aplică pentru aceste locuri de muncă, li se cere achitarea unor taxe pentru traducerea contractelor de muncă ce urmează a fi semnate, cheltuieli necesare transportului, asigurări medicale, etc.
După ce sumele cerute sunt achitate, li se promite că vor fi contactați în cel mai scurt timp pentru predarea contractelor și programarea plecării, doar că acest lucru nu se mai concretizează.
Faptul că o persoană pretinde că acționează în numele unor societăți nu implică automat și veridicitatea susținerilor sale. De aceea, este necesară atât o mai bună protecție asupra datelor societăților comerciale, cât și o atentă verificare a tuturor anunțurilor publicate în mediul virtual.
Dacă o persoană pretinde că se ocupă de formalitățile necesare în vederea încheierii unui contract sau că reprezintă o societate comercială pe o anumită perioadă de timp, trebuie să fie verificate. Accesul rapid la informație nu presupune în mod categoric și faptul că acea informație este reală. Iar infracțiunile de înșelăciune în sfera virtuală au început să fie din ce în ce mai dese.
Folosirea datelor societăților comerciale și acționarea în numele lor, deși nu există nicio împuternicire în acest sens, având ca scop ulterior obținerea de sume de bani de la terțe persoane (care consideră că au încheiat raporturi cu societatea comercială însăși), constituie infracțiunea de înșelăciune.
Înșelăciunea este prevăzută în Codul penal al României în cadrul art. 244, care prevede că:
- Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
- Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
