Situația critică a adopțiilor în România: apel pentru reformă și acțiune

România, stat membru al Uniunii Europene de aproape două decenii, se confruntă cu una dintre cele mai grave probleme sociale ale continentului: numărul alarmant de copii abandonați și lipsa unor soluții eficiente pentru integrarea acestora în familii adoptive. În ciuda existenței unei Legi a adopției, aceasta s-a dovedit ineficientă, depășită și inadecvată în raport cu realitățile actuale, transmite Asociația Catharsis din Brașov.

Potrivit sursei citate, în prezent, zeci de mii de copii instituționalizați sunt menținuți în sistem până la majorat, fără șansa de a avea o familie. Adopția internă este blocată de proceduri greoaie, iar adopția internațională este aproape inexistentă, deși ar putea reprezenta o soluție reală pentru acești copii. În mod special, copiii care nu sunt considerați „eligibili” pentru adopție din cauza unor probleme de sănătate sunt condamnați la un viitor incert, fără sprijin și fără oportunități reale de integrare.

Efectele dramatice ale inacțiunii

Lipsa unei politici eficiente în domeniul adopției are consecințe dezastruoase: tinerii care ies din sistem ajung adesea pe drumuri, fără suport emoțional, educațional sau material. Multe dintre aceste persoane devin victime ale sărăciei, infracționalității sau problemelor de sănătate mintală. ONG-urile care activează în domeniu trag un semnal de alarmă: lipsa reformei în domeniul adopției înseamnă condamnarea acestor copii la marginalizare și excluziune socială.

Apel pentru acțiune și reformă

De-a lungul anilor, multiple demersuri au fost inițiate pentru a atrage atenția autorităților asupra acestei situații critice. Întâlniri și solicitări oficiale au fost adresate către Ministerul Familiei, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Primului-Ministru și alte instituții responsabile, inclusiv Președinția. Din dezinteres față de interesul superior al copiilor instituționalizați, răspunsurile au fost insuficiente, confuze, ca și cum nu s-ar cunoaște realitatea. Iar măsurile concrete au întârziat să apară. N-au vrut să știe. Nici Dragnea. Nici Ciolacu. Nici Ciucă. Nici Dăncilă. Ce să mai vorbim de Cioloș, Ponta, Boc, care au semnat ,,se respinge” unica inițiativă legislativă care urma să rezolve problema copiilor lăsați în grija statului. Iar Statul, prin angajații săi, îi pregătește pentru a deveni adulți asistați social, „beneficiari” ai Adăposturilor de Noapte, centrelor socio-medicale, penitenciarelor și spitalelor de psihiatrie. Totul pe banii statului, de la bugetul de stat dar și local.

Citeste și:  Joan Chelimo Melly, ambasadoarea Brașov Running Festival, singura româncă în Top 50 Femei ale anului 2024 (Her Network)

În acest context, ne adresăm public factorilor de decizie pentru a solicita reformarea urgentă a sistemului de adopție și implementarea unor politici care să prioritizeze interesele copilului. Este imperativ să se faciliteze procesul de adopție atât la nivel național, cât și internațional, să se ofere sprijin familiilor adoptive și să se asigure un viitor mai bun pentru copiii abandonați ai României.

Nu mai putem ignora această problemă. Copiii fără părinți au dreptul la o familie, la afecțiune și la un viitor sigur. Solicităm autorităților să acționeze acum pentru a opri această criză umanitară și pentru a oferi fiecărui copil șansa la o viață demnă.

Întâlnirea cu Președintele Comisiei pentru Drepturile Omului

Citeste și:  România începe producția de tehnică militară, iar județul Brașov va avea un rol important

Întâlnirea informală cu Președintele Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte și Problemele Minorităților Naționale din Camera Deputaților, domnul Nicolae Păun, s-a bucurat de succes.

„Copiii instituționalizați, copiii aflați în plasament familial, copiii adoptabili, tinerii proveniți din sistemul protecției speciale…”

Acestea au fost primele cuvinte rostite de domnul Nicolae Păun la începutul discursului său. Vizibil nemulțumit de nepăsarea instituțiilor cu competențe în domeniul protecției copiilor instituționalizați, acesta a propus organizarea imediată a unei conferințe naționale.

La eveniment vor fi invitate autoritățile centrale cu competențe în domeniu, ONG-urile care au ca obiect de activitate apărarea drepturilor copilului, tineri dezinstituționalizați și ambasade. Este nevoie de o lege armonizată cu prevederile Convenției asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției internaționale, încheiată la Haga la data de 29 mai 1993, convenție ratificată și de Parlamentul României prin Legea nr.84/1994. O astfel de lege trebuie să garanteze dreptul fundamental al fiecărui copil la o familie proprie și permanentă.

De asemenea, este esențial ca în Ministerul Muncii, Familiei și Solidarității Sociale să fie numit un Secretar sau Subsecretar de Stat dedicat exclusiv problemelor copiilor instituționalizați.

În cadrul discuției, domnul Nicolae Păun a ascultat atent fiecare argument prezentat, fiind vizibil copleșit de datele statistice privind numărul copiilor instituționalizați, numărul copiilor adoptabili refuzați pe procedura adopției interne și internaționale, dificultățile întâmpinate de familiile adoptatoare și motivele frecvente de renunțare la adopție.

Judecătorul Mia Irina Bâlc a evidențiat impactul negativ al articolelor 3 și 60 din Legea Adopției. Articolul 3 îngreunează adopția internă prin discriminarea românilor stabiliți în străinătate, în timp ce articolul 60 face imposibilă adopția internațională prin discriminarea cetățenilor cu reședință în statele UE. Această analiză a scos la lumină incapacitatea statului de a armoniza legea adopției cu tratatele internaționale la care România este parte.

Citeste și:  Consiliul Județean Brașov deschide recrutarea de experți evaluatori pentru proiectele culturale finanțate nerambursabil în 2025

Radu Paul Valentin, Președintele Asociației Brașovul Altfel, a subliniat implicațiile economice ale unui număr mai mare de adopții: „Un copil adoptat devine un adult responsabil, care contribuie la bugetul de stat, spre deosebire de un copil crescut în sistem până la majorat, care devine adult asistat social și generează costuri pentru stat întreaga viață.”

Pentru prima dată, a fost exprimată clar o viziune modernă asupra adopției în Europa, care ar trebui considerată adopție internă, nu internațională. Având în vedere că România face parte din Uniunea Europeană alături de alte 27 de state, doar adopțiile pe alte continente, cum ar fi în America, pot fi considerate internaționale.

Președintele Comisiei pentru Drepturile Omului din Camera Deputaților a oferit o părere pertinentă, confirmând necesitatea unei reforme urgente în sistemul de adopție. Noi, Catharsis, am tras acest semnal de alarmă încă din 2010, când România avea cel mai mare număr de copii abandonați din Europa, peste 70.000 (sursa: Mediafax). Acesta a fost motivul pentru care noi am lansat, de Ziua Copilului, 1 Iunie 2010, campania „Vrem o Românie fără orfani”. Campania continuă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-robot
FriendlyCaptcha ⇗

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.