Ultimul centru de carantină din Brașov se închide pe 25 mai

După două luni și jumătate de funcționare în care au fost gazde pentru românii întorși din străinătate, în ultimele zile, centrele de carantină s-au închis rând pe rând, ultimul care găzduiește încă 24 de persoane își va închide porțile în data de 25 mai, când vor pleca ultimele 4 persoane carantinate. În cifre, în municipiul Brașov au funcționat 6 centre de carantină, două în clădiri aparținând Municipalității, iar celelalte 4 în hoteluri. În această perioadă 608 persoane au stat, timp de 14 zile fiecare, în aceste centre. Cea mai mare parte a persoanelor din aceste centre au fost din afara municipiului Brașov, aproximativ 75%, mare parte dintre aceștia fiind din județule Brașov, dar au fost și situații cu cetățeni din alte județe, Brăila, Botoșani, Constanța, Prahova sau Sibiu.  

Având în vedere că persoanele care ajungeau în aceste centre veneau fie de la aeroport, fie de la vămile terestre, centrele erau deschise 24 din 24, fiind frecvente situațiile în care aceste persoane ajungeau noaptea, astfel că ele trebuiau cazate, trebuiau să primească lenjerie de pat, produse de igienă personală sau produse pentru igienizarea camerelor.

Pentru a afla cum a fost această perioadă pentru cei implicați în administrarea centrelor și furnizarea serviciilor pentru persoanele din centre am discutat cu Emil Pușcașu, șeful Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență, din cadrul Primăriei Brașov: „Sincer, a fost o perioadă grea. Atunci când trebuie să gestionezi 6 centre de carantină, cu multe persoane care vin și pleacă, unele cu nevoi speciale, și să fii disponibil 24 de ore din 24, este foarte greu. Intrările în centre nu erau programate, depindeau de convoaiele care veneau de la aeroporturi sau de la vamă, și veneau și noaptea, și dimineața, și peste zi, trebuia să fii oricând disponibil. Unele persoane aveau copii mici, aveau nevoie de pampers, lapte praf, aparate pentru încălzit apa și pentru a le prepara hrana copiilor, altele erau bolnave și aveau nevoie de medicamente, sau pur și simplu urmau tratamente și nu puteau mânca mâncarea normală. Trebuia să ne comunice ce au voie să mănânce, noi trebuia să avem grijă să le comunicăm celor care ne furnizau cateringul aceste lucruri, și hrana să fie diferită în fiecare zi. Am avut și situații în care oamenii au fost cooperanți, s-au organizat, au vrut să-și facă viața mai ușoară în centrul de carantină, și-au comandat televizoare sau playstation-uri, dar am avut și situații, zicem noi din rea-voință, când au rupt prosoape, au înfundat canalizarea, au distrus mobilier. Chiar a trebuit la un moment dat să închidem un centru de carantină, pentru a vedea ce s-a întâmplat cu canalizarea, am avut o coloană întreagă înfundată cu prosoape, bucăți de cearceaf și textile, și a trebuit să tăiem coloana pentru a rezolva situația. O altă situație mai deosebită a fost chiar la începutul perioadei de carantină, cu o persoană cu handicap din alt județ căreia i-a plăcut la noi, solicita când fructe, când sucuri, i-am satisfăcut cererile și la sfârșitul celor 14 zile ne-a comunicat că nu mai vrea să plece din centrul de carantină. Evident că nu putea rămâne acolo, așa că a fost nevoit să plece din centru”. 

Citeste și:  S-a terminat Yellowstone: ce urmează?

Pentru a menține funcționarea acestor centre în condiții optime, angajații primăriei, voluntarii Crucii Roșii și angajații hotelurilor au făcut eforturi deosebite. De la primirea persoanelor carantinate la orice oră, până la asigurarea anumitor nevoi mai speciale, de la pampers, lapte praf pentru bebeluși, până la încărcătoare de telefon sau cartele SIM

Astfel, în momentul în care o persoană ajungea în centru de carantină i se puneau la dispoziție lenjerie de pat, produse de igienă personală (pastă de dinți, periuță, săpun etc.) sau produse pentru igienizarea camerelor (mop, găleată, dezinfectanți, detergenți pentru diverse suprafețe sau pentru rufe etc.) și intrau în camerele care anterior fuseseră dezinfecate. 

Citeste și:  Polițiștii brașoveni, în campanie de informare pentru siguranța rutieră și utilizarea responsabilă a materialelor pirotehnice în perioada sărbătorilor

În fiecare dimineață se efectua dezinfecția spațiilor comune din aceste centre. La prânz voluntarii sau angajații primăriei aduceau fiecărei persoane carantinate mâncare și apă. Toate aceste produse se duceau la ușa fiecărei camere, ceea ce însemna un efort destul de mare pentru cei care le transportau. Ulterior se colecta gunoiul, care era tratat ca deșeu biologic și se procesa în regim special. Pe lângă aceste activități, aceste persoane le mai duceau și lenjerile de pate, care trebuiau schimbate, pachetele primite de la aparținătorii persoanelor aflate în carantină sau, cei care doreau să își comande o mâncare mai deosebită, o puteau face, iar livrarea în interiorul centrului se făcea tot de aceste persoane. În tot acest timp, cei care derulau aceste activități erau îmbrăcați cu combinezoane, purtau măști de protecție, mănuși și viziere, indiferent dacă cât de cald era și câte zeci de kilograme de produse trebuiau cărate.

Citeste și:  Bradul de Crăciun al clubului Kids Tâmpa Brașov a umplut sala cu aproape 1000 de sportivi ai Brașovului

Cea mai parte a persoanelor cazate în aceste centre au avut un comportament adecvat situației, unii chiar au încercat să își facă viața mai ușoară, astfel că și-au comandat tot felul de produse electronice, inclusiv playstation, dar au fost și câteva situații în care cei aflați în centrele de carantină și-au descărcat ,,energia” pe obiectele din aceste centre, așa s-a ajuns la uși, geamuri, piese de mobilier rupte, oglinzi sparte sau obiecte sanitare distruse, sau persoane care, fie din necunoștință, fie din rea-voință, au înfundat rețelele de canalizare cu pamperșii, absorbante sau șervețele umede, sau au mutat paturile și mobilierul dintr-o cameră în alta, chiar la etaje diferite. Cea mai gravă situație cu care ne-am confruntat a fost cea în care o persoană aflată într-un astfel de centru a înfundat toată rețeaua de canalizare după ce a aruncat la toaletă prosoape, bucăți de cearceaf și alte materiale textile, astfel încât a fost nevoie de evacuarea centrului de carantină, și de înlocuirea unei părți a rețelei principale de canalizare a clădirii.

Din fericire aceste situații au fost rare, ca și situațiile în care persoanele aflate în centrele de carantină au fost transportate la spital pentru diverse afecțiuni, iar și mai puține, cele la care a fost confirmată prezența coronavirusului, astfel că după trecerea perioadei de carantină, majoritatea acestor persoane au ajuns la domiciliile lor.

La 24 de ore după dezinfectarea tuturor spațiilor, se face o igienizare, după care se vor efectua reparațiile necesare, astfel încât aceste clădiri să poată fi utilizate pentru destinația lor. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.