Conform legendei transmisă din bătrâni, Mănăstirea Frăsinei a fost construită în 1710 de un călugăr tânăr şi frumos, care era extrem de curtat de femei. Din dorinţa de a scăpa de ispite, tânărul călugăr s-a refugiat în munţi, în timp ce se afla acolo Dumnezeu I-a dat poruncă într-un vis să construiască o mănăstire. Călugărul însă nu se încumeta să facă acest lucru de teama că femeile se vor ţine iar după el, atunci Dumnezeu I-a făgăduit că în mănăstirea pe care acesta o va contrui nu va călca niciodată o femeie.
Avatonul reprezintă o lege creştină prin intermediul căruia se interzice femeilor vizitele în anumite mănăstiri. Expresia avaton se traduce “neumblat”, acest concept a fost utilizat prima dată pentru a interzice urmaşelor Evei să calce pe munte Sfânt Athos, loc în care trăiesc numai călugări.
Piatra de blestem scrisă cu litere chirilice
Urmând tradiţia din Sfântul munte Athos, Sfântul Calinic interzice accesul femeilor în mânăstire punând o stâncă mare de legământ la aproximativ doi km de mânăstire, loc în care la acest moment de află o biserică şi o unitate de cazare pentru femei.
Pe stâncă au fost gravate cu litere chirilice atât binecuvântări pentru femeile care vor respecta acest legământ cât şi blesteme pentru femeile care îl vor încălca.
Femeia care încălca acest legământ avea să se îmbolnăvească sau să moară în chinuri foarte mari.
Pe stâncă stă scris:
“Acest sfânt locaş s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinţi monahi şi fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vieţuitori acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă inainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem şi toate nenorocirile să vie asupra lor, precum: sărăcia, gârbavia şi tot felul de pedepse, şi iarăşi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu şi a smereniei noastre şi să vină asupra lor tot fericitul bine. (Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian. 1867).”
Localnicii povestesc diferite evenimente menite să confirme blestemul şi chiar dacă cei care se îndoiesc susţin că sunt doar coincidenţe, nimeni nu poate garanta ca întâmplările care au avut loc sunt pur hazard.
Legile instituite de Sfântul Calinic, de a nu permite accesul femeilor în mânăstire şi de a se efectua slujbe în fiecare seară după miezul nopţii şi până dimineată, sunt respectate şi astăzi.
Oamenii care au ignorat blestemul au fost grav pedepsiţi, chiar în timpul vieţii Sfântului Calinic. Un exemplu în acest sens este cel al unei tinere din comuna Mureasca, care în timp ce se afla cu oile la păscut, a trecut dincolo de linia de hotar stabilită de ctitor şi s-a îmbolnăvit subit de epilepsie (duhuri necurate). Cu ajutorul rugaciunilor făcute de Sfântul Calinic tânăra s-a însănătoşit ca prin minune, ea rămând exemplu pentru femeilor ce ar putea fi tentate să încalce avatonul ctitorului.
O altă povestire binecunoscută printre localnici si printre credincioşi se referă la o fată frumoasă şi înstărită care pe la începutul anului 1918 a îndrăznit să urce până la mănăstire îmbracată în haine bărbăteşti. Tânăra ajunsese până acolo călare pe un cal şi intrând în mănăstire aceasta nu a păţit nimic, dupa aceasta a plecat spre casă călare pe cal la fel cum venise, însă nu a mai ajuns niciodată acasa deoarece a fost aruncată de pe cal şi a căzut într-o prăpastie, unde şi-a rupt gâtul.
Un alt caz este cel al unei femei care a mers la mănăstire împreună cu soţul şi copiii, aceasta a murit într-un accident imediat după părăsirea mănăstirii, când în drumul spre casă autoturismul s-a răsturnat într-o curbă, femeia a fost singura din maşină care a murit, în timp ce barbaţii nu au avut decât nişte zgârieturi nesemnificative, iar autoturismul a fost foarte puţin avariat.
Femei care au ignorat blestemul Sfântului Calinic şi au intrat în lăcaşul sfânt au fost multe de-a lungul anilor. Unele dintre ele au murit imediat, altele s-au îmbolnăvit grav şi au murit după luni întregi de chin, dar au fost şi unele care s-a tămăduit scăpând cu viaţă, după multe rugaciuni de dezlegare şi căintă.
“E blestem lăsat de sfântul Calinic de la Cernica. Nimeni nu poate să încalce blestemul. Il încalcă, plăteşte cu viaţa sau cu necazuri foarte mari”, susţine părintele Ivenalie.
Au fost mai multe femei care au încălcat regulamentul şi au sfârşit cumplit.
“In 87, o masina din Muiereasca care cara muncitorii aici, la lucrari de pădure, erau femei mai mult, de fapt. S-a răsturnat maşina la zmeură acolo. După ce s-au urcat toate femeile în maşină, a pornit maşina la vale”, povesteşte părintele Ivenalie. Tot în acel an un autoturism în care se aflau trei femei a fost aruncat, pur şi simplu, de pe drumul care ducea spre sfântul lăcaş.
