Varujan Pambuccian, deputat, membru în Comisia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor : „Într-o piaţă precum cea locală trebuie să existe neutralitate tehnologică şi competiţie”
1. Spuneţi-ne în ce constau priorităţile dvs. pentru următoarea perioadă, în ceea ce priveşte domeniul tehnologiei informaţiei (TIC)?
În primul rând, găsirea unei soluţii de tranziţie de la IT, la AI, la inteligenţa artificială, pentru că noi suntem o industrie care a crescut foarte mult din păcate pe lohn, închiriem forţă de muncă, practic asta facem acum în IT, iar forţa de muncă din zona aceasta a programării, cam în 10-15 ani va fi înlocuită de sistemele de inteligenţă artificială.
Nu suntem singurul stat care are această problemă, India, care face cel mai mare – să spunem outsourcing că oamenilor le place mai mult cuvântul acesta, dar tot lohn este – are din 2018 un plan de tranziţie în care speră să poată salva 30% din forţa de muncă din domeniu, Polonia are un asemenea plan, Ucraina, Brazilia – în general ţările care fac mult outsourcing în acest domeniu deja se pregătesc pentru o tranziţie către altceva, nu neapărat către inteligenţa articială. India este o ţară care se pregăteşte să facă tranziţia către inteligenţa artificială.
Aici cred că şi nouă ni se potriveşte tranziţia aceasta şi sper să putem salva cât mai mult din forţa de muncă existentă astăzi în zona aceasta de programare. Nu este niciun motiv de îngrijorare pentru arhitecţii software, nu este niciun motiv de îngrijorare pentru testeri pentru că întotdeauna user experience va rămâne o experienţă importantă în dezvoltarea de soft şi care nu poate fi preluată de inteligenţa artificială, nu este un pericol pentru inginerii de baze de date, pentru inginerii software, dar este un pericol pentru dezvoltatori, pentru cei care fac programare şi de aici sper să reuşim să creăm printr-o serie de măsuri o tranziţie către inteligenţa artificială.
Ei sunt într-un pericol mare acum. Aşa cum roboţii industriali au înlocuit aproape complet clasa muncitoare industrială, asta a dispărut de pe pământ, acum inteligenţa artificială începe să înlocuiască activităţile bazate pe reguli.
Dacă acolo, în zona industrială, vorbim despre înlocuirea activităţilor repetitive şi bazate pe reguli, dincoace vorbim despre activităţi bazate pe reguli. Nu vorbim doar despre zona aceasta a programatorilor, cea ameninţată de inteligenţa artificială, dar aici este o discuţie lungă.
Dacă lucrurile sunt duse înainte cu minţile în cap, ele pot avea un impact minim asupra forţei de muncă.
2. Despre câţi programatori ar fi vorba şi în cât timp ar urma ca munca lor să fie înlocuită?
Este foarte greu de spus lucrul acesta, în momentul acesta avem în jur de 100.000 de oameni care lucrează în domeniul IT, cel puţin 70.000 sunt dezvoltatori. Zona aceasta este ameninţată. Din ea, probabil că va reuşi o treime să meargă către inteligenţa artificială, celelalte două treimi probabil vor trebui să se gândească la alte meserii. Vorbim despre 10-15 ani de acum înainte. Dacă nu iei măsuri acum, atunci chiar nu ai ce să faci.
Domeniul principal de care mă ocup este însă altul, este cel legat de delocalizarea producţiei de hrană sau despre comunităţi autosustenabile alimentar, vorbim despre o altă clasă tehnologică aici, probabil că este cea mai disruptivă zonă. Aici apar locuri de muncă, dar vorbim despre cu totul alte tipuri de locuri de muncă, desigur.
Vorbim despre posibilitatea de a produce – deocamdată – hrană vegetală (este posibilă şi producţia celei animale, dar sunt foarte puţine ţări care au reuşit să ajungă cu tehnologia acolo) în regim industrial controlat, adică independent de condiţiile climatice, cu un consum de apă extrem de redus, într-un mediu septic – este dincolo de bio – vorbim despre plante crescute în regim septic şi pe tot parcursul anului. Nemaidepinzând de condiţiile climatice, practic ce este în afara pereţilor fabricii de plante nu are importantă, nu are nicio legătură ce se întâmplă în interior. Vorbim despre fabrică de plante.
Putem vorbi şi despre fabrică de carne – sunt ţări în care aceste lucruri sunt într-un stadiu foarte avansat: Statele Unite, Israelul, în care se vorbeşte despre carne de producţie celulară, despre derivate animale de producţie microbiană, tot celulară am putea să îi spunem – acesta este un alt domeniu, dar noi suntem destul de departe de el.
Dacă vorbim însă despre plante crescute în regim controlat, atunci suntem în zona ok şi acesta este al doilea proiect care mă interesează.
Al treilea proiect care mă interesează ţine de un alt fel de a gândi cercetarea ştiinţifică, un fel care să ne permită să utilizăm resursele umane pe care le avem în ţară într-un mod folositor şi pentru ele, şi pentru ţară, şi pentru specia noastră. Cu toate că zona Bostonului este ca un magnet pentru cei care sunt foarte tari, în general nu există o corelare foarte clară între cei care pleacă şi cei care rămân: nu întotdeauna pleacă ceI mai buni, nu întotdeauna rămân cei mai proşti – aceasta este o prejudecată pe care noi o avem.
3. Cât de importantă este pe agenda dvs. tehnologia 5G – mult discutată în spaţiul public?
În general, când apare o tehnologie despre care lumea nu ştie exact ce are în ea şi pentru ce a fost creată, toate prostiile din lumea aceasta se strâng în jurul ei. Aceasta este o tehnologie ca oricare alta, dar care permite un transfer de date la o viteză mult, mult mai mare decât tehnologia 4G, iar lucrul acesta naşte o serie de aplicaţii. În primul rând, va fi o tehnologie extrem de utilă în zona de IoT (Internet of Things – internetul lucrurilor n.red), pentru a le interconecta. Când vorbim despre IoT vorbim despre foarte multe lucruri, inclusiv despre maşinile care se conduc singure. Şi maşina poate fi considerată un „thing” într-o reţea de obiecte.
Apoi, vorbim despre lucruri pentru care hardware-ul nu este încă pregătit, dar banda va permite lucrul acesta, vorbim despre o imagine mult mai bună, la o rezoluţie mult mai bună, la care să se facă transferuri şi care să permită, pe dispozitivele cu diagonală mică, o claritate pe care nu am mai avut-o până acum, dar permite în acelaşi timp şi comunicaţii holografice. Un end point holografic costă foarte mult în prezent, dar odată ce va exista banda care va permite transferul sunt convins că în câţiva ani vom avea dispozitive de comunicare holografică portabile – la început mai scumpe, apoi cu preţuri din ce în ce mai mici, apoi vor deveni nişte banalităţi pentru cei care vor dori să le folosească. Acesta este un alt tip de aplicaţie.
Un altul îl reprezintă zona de date mari şi când vorbim despre date mari, vorbim despre date mari care sunt tranzacţionate ca date mari – nu doar despre acces, ci şi de transfer de date mari, lucru care poate să aibă foarte multe aplicaţii, de la securitate, până la analytics de orice fel. Şi aici vorbim despre un potenţial, nu despre lucruri care acum aşteptau cu sufletul la gură să crească banda. Niciodată nu s-a întâmplat de fapt aşa în comunicaţii. Prima dată a fost forţată bariera infrastructurii, apoi au început să apară aplicaţii foarte multe care au folosit infrastructura mai bună. Vorbim în primul rând despre o infrrastructură mai bună, care să permită mai multe convorbiri simultane într-un spaţiu dat, lucru care ţine pasul cu faptul că toată lumea are un dispozitiv mobil de comunicare mobil şi îl foloseşte destul de mult.
Va avea aplicaţii serioase după părerea mea dacă lucrurile acestea vor fi luate în serios şi ar cam trebui să fie luate în serios fiindcă ne-a prins pe nepregătite criza aceasta sanitară – în telemedicină, în învăţarea la distanţă – dar altfel decât se face acum – fiindcă acum e folosit suportul electronic mai degrabă într-un mod de push, nu într-un mod de utilizare bidirecţională, nu prea există interactivitate foarte multă care să semene mult cu cea de la clasă şi care să facă procesul acesta de învăţare ceea ce el a fost dintotdeauna în specia noastră. Totuşi, noi nu putem să credem că în 10 ani, din oameni devenim altă specie. Pentru specia noastră, învăţarea a fost dintotdeauna un proces social – asta se întâmplă şi la rudele noastre mai apropiate, la cimpanzei de exemplu.
Lucrul acesta trebuie să îl înţelegem şi să nu încercăm să forţăm în spaţiul digital lucruri care nu ţin de felul în care este alcătuită fiinţa umană. Şi atunci, 5G-ul ne va ajuta foarte mult.
Nu cred că holograma este atât de importantă pe cât este tabla. Noi comunicăm în văz, auz, dar comunicăm şi în scris-citit, în mod interactiv, iar partea de scris-citit în mod interactiv mai are mult până când să devină rezonabilă.
Primii care s-au lovit de problema aceasta au fost cei care dădeau meditaţii online. De atunci este o problemă insuficient rezolvată, în mod constant – acesta este un lucru care trebuie rezolvat.
4. Unde ne aflăm în raport cu alte state din Uniunea Europeană când vine vorba despre proiectele de adoptare a acestei tehnologii?
Cam tot acolo ne aflăm. Când vorbim despre tehnologiile de comunicaţii stăm bine, chiar peste statele UE, peste foarte multe din statele din lume fiindcă demult de tot s-a luat o decizie – a păstrării neutralităţii tehnologice. A fost o decizie destul de neeuropeană şi asta ne-a permis o dezvoltare foarte rapidă, ne-a permis să depăşim toate decalajele care existau atunci şi să ajungem într-un pluton fruntaş. În Europa, astăzi avem cel mai bun raport preţ performanţă când vorbim despre transferurile de date, în lume suntem în primele 5 ţări. Lucrul acesta este unul bun, tentaţia de a spune că noi suntem slabi, nu este aşa, sunt domenii în care nu suntem aşa – preluăm tehnologiile, dezvoltăm tehnologii şi stăm bine. Acesta este un domeniu în care stăm bine.
5. Credeţi că pentru a ne menţine acest statut competitiv ar trebui să implementăm tehnologia 5G la scară largă înaintea altor state?
Nu cred că este un concurs referitor la cine este primul. Desigur, este bine să fim printre primii, dar mai este bine să folosim aceste tehnologii. Dacă vom folosi o bandă foarte largă doar ca să vorbim pe WhatsApp, nu ştiu dacă lucrul acesta va ajuta foarte mult. Dacă vom dezvolta sisteme IoT, dacă vom începe să intrăm în zona aceasta de holografic, dacă vom putea să dezvoltăm sisteme de telemedicină şi de teleşcoală, atunci da, vom putea spune că stăm bine.
Ca infrastructură vom sta bine, nu am nicio îndoială, vom sta mai bine decât multe ţări europene şi destul de repede. Contează însă şi ce pui peste infrastructura aceasta.
6. În prezent, operatorii mobili cer ca mai multe detalii tehnice să fie incluse în legislaţia discutată când vine vorba despre 5G, cum consideraţi acest lucru?
Întotdeauna am lucrat când am dezvoltat legislaţie (şi în domeniul acesta, în IT&C, am tot dezvoltat legislaţie), de cele mai multe ori legile erau semnate doar de mine, doar că nu eram doar eu acolo, acolo erau şi asociaţiile celor din domeniu. Asociaţii profesionale şi asociaţii patronale cu care aveam foarte multe discuţii şi lucrul acesta ar trebui să se întâmple şi acum. Fără să ţii cont de ce îţi spun oamenii aceia care mai bine decât ei nu ştie nimeni ce se întâmplă în domeniul lor, rişti să creezi dezechilibre foarte mari. Şi atunci cred că nu discuţia cu companiile individuale este relevantă – asta nu trebuie sub niciun motiv să se întâmple, dar discuţii cu asociaţii profesionale şi cu asociaţii patronale trebuie să aibă loc înainte de orice decizie.
7. Care este părerea dvs. cu privire la actualul proiect de lege 5G propus de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Telecomunicaţiilor?
Fiind un lucru care este în desfăşurare, prefer să spun că este un proiect într-un anumit stadiu şi el poate fi mult perfecţionat.
8. Credeţi că este necesară o nouă dezbatere publică?
Nu, cred că sunt necesare discuţii serioase cu organizaţiile profesionale. Când am elaborat Legea Comunicaţiilor Electronice, pentru definiţia buclei locale am stat o lună şi jumătate în care am consultat şi zona academică, şi zona comercială. E bine ca atunci când scrii o lege, legea aceea să reziste cât mai mult timp şi ca să reziste cât mai mult timp, nu ai cum să fii nici buricul pământului, nici cel mai deştept om din lume, e bine să fie cât mai multe capete care să contribuie la facerea ei. Orice părere trebuie ascultată. Sigur, decizia finală stă în mâna câtova oameni, dar ea trebuie să fie o decizie bine informată.
9. Credeţi că într-o piaţă precum este cea locală, toţi furnizorii de echipamente tehnice ar trebui să participe în procesul de implementare a acestei tehnologii sau nu?
Eu cred că într-o piaţă cum este piaţa locală trebuie să existe competiţie. Trebuie să existe competiţie şi neutralitate tehnologică – acestea au fost regulile pe care am mers până acum, nu văd de ce ar trebui să mergem pe alte reguli de acum înainte, pentru că atunci când vorbim despre neutralitate tehnologică vorbim despre diversitate în piaţă, iar diversitatea este un lucru bun, iar atunci când vorbim despre competiţie, vorbim despre preţuri cât mai bune pentru utilizatorul final şi până la urmă – scopul oricărui stat este ca cetăţenii săi este să o ducă cât mai bine – asta cred – adică să aibă acces la bunuri, la servicii cât mai ieftine, accesul să nu fie îngrădit, decizia să fie la ei, lucruri de genul acesta.
10. Care sunt top trei priorităţi pentru dezvoltarea industriei care ne-a făcut fruntaşi în clasamentele mondiale de-a lungul timpului – care sunt principalele lucruri care trebuie făcute pentru a ne menţine în aceste clasamente şi în viitor?
Cele care ne-au şi adus aici: neutralitatea tehnologică, competiţia – care a permis adopţia de masă şi aplicaţii, aplicaţii, aplicaţii – cât mai multe aplicaţii peste infrastructura de comunicaţii despre care vorbim.
Varujan Pambuccian este un politician român de etnie armeană, de profesie matematician şi informatician. Este doctor în matematică al Facultăţii de Matematică şi Informatică a Universităţii Bucureşti şi profesor universitar la Facultatea de Matematică şi Informatică din Bucureşti.
Sursa: https://www.zf.ro/info/varujan-pambuccian-deputat-membru-in-comisia-pentru-tehnologia-19563748
