36 de ani de la Revolta anticomunistă de la Brașov. Novembriștii, omagiați la troița de la Spitalul Județean și la dineul de la Centrul Cultural Apollonia, în cadrul căruia primarul Allen Coliban va acorda titlul de Cetățean de Onoare al Brașovului pentru trei dintre participanții la revoltă.
Astăzi se împlinesc 36 de ani de la revolta anticomunistă de la Brașov, când muncitorii de la întreprinderea de autocamioane, urmați de alți brașoveni, au ieșit în stradă. Început inițial ca un protest al angajaților de la ,,Steagul Roșu” împotriva conducerii întreprinderii din cauza reducerii salariilor, acest protest s-a transformat într-o revoltă împotriva regimului politic, care a așezat Brașovul și România pe harta luptei împotriva comunismului din Europa de Est.
Momentul a fost marcat printr-un ceremonial religios la troița ridicată pe locul în care protestatarii din 15 Noiembrie 1987 au cântat imnul revoluției de la 1848, „Deșteaptă-te române!”, aflată vizavi de Spitalul Județean. Au fost prezenți membrii ai Asociației 15 Noiembrie 1987, ai Asociației Foștilor Deținuți Politici, reprezentată chiar de președintele acesteia, d-nul Octav Bjoza, membrii ai asociațiilor de revoluționari, secretarul de stat din cadrul Secretariatului de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, Mihai Iulian Dodu, reprezentanți ai autorităților locale și centrale, precum și ai partidelor politice.
La 36 de ani de la acest moment, cei care au avut curajul să lupte cu sistemul represiv din acea perioadă și-au declarat nemulțumirea legată de faptul că nu toți cei care au participat la represiunea împotriva protestatarilor nu doar că nu au fost pedepsiți, ci chiar au primit diferite titluri de recunoaștere a contribuției lor la instaurarea regimului democratic după 1989.
,, Au trecut 36 de ani iar cei care ne-au anchetat nu au fost încă pedepsiți. Unul dintre anchetatori, Vasile Hodiș, care a fost în procesul lui Gheorghe Ursu, m-a anchetat și pe mine, în arestul Securității din 1987. Am peste 20 de ore de anchetă cu tovarășul Hodiș. Deci dânsul, dacă crede că a scăpat, pentru că un complet de judecată de la București l-a achitat în procesul Gheorghe Ursu, să se aștepte că urmează un proces foarte greu cu 15 noiembrie 1987. De asemenea, am aflat de curând că, din 2020, tovarășul Alexandru Ionaș, fostul șef de la Cercetări Penale, a fost făcut cetățean de onoare al Brașovului. Deci, nu, nu se poate călăul și victima să stea pe același piedestal. Este împotriva a tot ceea ce este uman. Credeți-mă că nu am vorbit prostii când am spus că dacă nu se rezolvă în cel mai scurt timp cu retragerea titlului, noi, cei din 15 Noiembrie, care suntem cetățeni de onoare ai municipiului Brașov, o să cerem retragerea titlului de cetățean de onoare pentru noi toți”, a spus Marius Boieriu, președintele Asociației 15 Noiembrie 1987.
Primăria Brașov a fost reprezentată de către primarul Allen Coliban și cei doi viceprimari, Flavia Boghiu și Sebastian Rusu.
Pentru a sublinia importanța acestui moment pentru istoria României și a luptei anticomuniste, municipalitatea a luat decizia ca, astăzi, literele de pe Tâmpa și clădirea primăriei să fie iluminate în culorile tricolorului.
,, 36 de ani înseamnă o generație, o generație care, iată, de la acele momente încă își caută dreptatea. Toți cei care au avut atunci curajul, în 1987, să se ridice împotriva regimului totalitar, împotriva dictaturii, să strige «Jos comunismul! Jos Ceaușescu!» încă își caută dreptatea și este de datoria Statului Român, prin toate instituțiile sale, să le ofere un răspuns. Avem și noi, la nivelul autorității locale, încă de reparat din greșelile trecutului. Credeam că am reușit să facem o parte din aceste lucruri adăugând trei nume dintre revoluționarii de atunci pe lista cetățenilor de onoare, dar iată că avem încă de făcut măsuri reparatorii”, a declarat primarul Brașovului, Allen Coliban.
În ceea ce privește hotărârea de Consiliul Local prin care unul dintre anchetatorii participanților la revolta din 1987 a devenit cetățean de onoare, primarul a făcut următoarele precizări:
,,Este o măsură luată de precedentul Consiliul Local și precedentul primar, o propunere făcută în 2020, în luna iulie, pe care o voi supune atenției Consiliului Local, pentru că sunt singurii care pot să remedieze aceste fapte, care nu fac onoare Brașovului, de fapt. Iată că, deși au trecut – sau poate tocmai de aceea – au trecut 36 de ani, adică o generație în termeni umani, de la momentul 15 Noiembrie 1987, pare că uităm și care au fost torționarii, pare că uităm și care sunt cei care s-au făcut vinovați de represaliile de atunci și de cele din 1989, și că, încă, astfel de persoane mai gravitează în jurul spectrului politic, cerând și beneficiind de facilități din partea decidenților locali. Trebuie să facem dreptate, este, de altfel, mesajul pe care l-au rostit și cei care au inițiat revolta din 1987. Le suntem datori cu această dreptate și cu a nu lăsa memoria să dispară și să apară o prescripție morală a faptelor celor care se fac vinovați”.
Seria de evenimente continuă, de la ora 14.00, cu un dineu oficial la Centrul Cultural Apollonia unde vor fi acordate titlurile de Cetățeni de Onoare celor trei membri ai Asociației 15 Noiembrie 1987, Aureliu Bejenariu, Iulianna Biro și Sebastian Ciorășteanu, care, la propunerea primarului Allen Coliban, au primit această demnitate la ședința din luna octombrie a Consiliului Local.
Tot astăzi, de la ora 17.00, brașovenii și turiștii sunt invitați la cinematograful Astra să urmărească filmul documentar ,,Brașov 1987 – Doi ani prea devreme”, în regia lui Liviu Tofan.
Revolta din 15 Noiembrie a fost începută de muncitorii din schimbul trei de la secția 440 Ștanțe și Matrice a întreprinderii de autocamioane „Steagul Roșu“, care au amenințat cu întreruperea lucrului. Dimineața următoare, aproximativ 5.000 de muncitori din schimburile unu și trei erau deja adunați în curtea întreprinderii. Oamenii au spart geamurile clădirii administrative și au părăsit curtea, îndreptându-se către sediul județean al Partidului Comunist Român din Brașov, actuala clădire a Consiliului Județean și a Prefecturii.
În prima parte a marșului, protestatarii au avut în principal revendicări sociale. „Vrem mâncare și căldură!”, „Vrem banii noștri!”, „Vrem mâncare la copii!”, „Vrem lumină și căldură!” și „Vrem pâine fără cartelă!” sunt câteva dintre sloganurile strigate de coloana de manifestanți care a plecat de la Steagul Roșu.
În dreptul Spitalului Județean, protestatarii au cântat imnul revoluției de la 1848, „Deșteaptă-te române!“, iar după ce au ajuns în centrul orașului, când coloanei i s-au alăturat mii de muncitori de la fabricile Tractorul Brașov și Hidromecanica, elevi, studenți și alți locuitori, au început să scandeze „Jos Ceaușescu!”, „Jos comunismul!”, „Jos dictatura!” sau „Jos tiranul!”.
Pentru a înăbuși această revoltă, autoritățile au trimis trupele de intervenție ale Securității, pregătite să intervină în forță împotriva manifestanților. În fața baricadei Securității, mulțimea se dispersează, iar în zilele următoare încep arestările. În perioada 16-25 noiembrie 1987, peste 190 de persoane au fost arestate și cercetate la Brașov și la București, inclusiv prin bătaie și tortură.
În data de 30 noiembrie 1987, în urma încheierii cercetării, 61 de persoane au fost trimise în judecată, pentru ca la 3 decembrie să fie condamnate la pedepse cuprinse între 6 luni și 3 ani de închisoare, puse în practică prin muncă corecțională.
Pentru a marca importanța acestui moment în istoria luptei împotriva comunismului în Europa de Est, Parlamentul României a adoptat Legea 215/2021, prin care ziua de 15 noiembrie este declarată „Ziua Revoltei Anticomuniste de la Brașov din 1987”.
Ca în fiecare an, Primăria Brașov susține financiar evenimentele dedicate marcării acestui moment, suma alocată fiind de 144.806 lei.
