Ieri, Brașovul a marcat unul dintre cele mai importante momente de luptă împotriva regimului comunist: 34 de ani de la unul dintre cele mai curajoase și triste momente din lupta împotriva regimului dictatorial dinainte de 1989, protestul eroului martir Liviu Cornel Babeș. El și-a dat foc la baza pârtiei Bradul, în fața câtorva sute de turiști români și străini, după ce, înainte de a se autoincendia, a afișat pe trunchiul unui copac textul „Stop Murder, Auschwitz = Brașov“.
,,Liviu Corneliu Babeș a făcut acest gest pentru că trebuia să se arate un mesaj atât de puternic, atât de unic, încât să miște tot ce se întâmpla. Faptul că s-a incendiat aici, în locul în care ne găsim noi, a fost de fapt dovada faptului că în România era dictatură, că în România oamenii nu mai puteau, pur și simplu, din cauza oprimării. A făcut acest gest pentru a le arăta și celorlalți. Se vorbea la Europa Liberă, dar ascultau tot românii Europa Liberă. Străinii care veneau la schi nu știau de ce se întâmplă cu adevărat în România. Dar dânsul a avut un mesaj atât de puternic prin acest act care a dus la o vătămare corporală severă – dânsul nu a răposat aici, deci nu a murit aici, pe pârtie, din cauza faptului că s-a incendiat, ci a murit la spital, la câteva ore de la momentul în care s-a întâmplat. După unele surse, a fost chiar lăsat să moară. Ei bine, jertfa acestui om a deschis făclia tumultului, pentru că nu îl putem numi o revoluție. A fost un tumult, a fost ca o viitură ce s-a întâmplat în decembrie ’89, pentru că această mișcare populară uriașă a dus la plecarea lui Ceaușescu, la căderea regimului. Momentul, scânteia de început a acestei mișcări a fost Liviu Corneliu Babeș, care, aici, în acest loc, cu multe luni înainte de Revoluție, a dat un semn, a lăsat un mesaj pentru totdeauna, iar noi, cei de astăzi, suntem datori – și nu este datoria pe care o ai la bancă pentru un credit, ci este datoria morală că ești român, și-ți spui român, și că ești brașovean, și trebuie să le spui oamenilor că între aceste ziduri naturale care sunt Munții Carpați, au trăit oameni verticali, oameni care și-au pus viața lor în slujba țării și nu au pregetat să și-o dea. Așa că noi suntem obligați să îl onorăm, să îl cinstim pe Liviu Corneliu Babeș în fiecare an, pe 2 martie, pentru jertfa sa”, a declarat preotul Bogdan Oancea, cel care în fiecare an ține slujba de pomenire la crucea amplasată pe locul în care s-a jertfit L.C. Babeș.
La comemorarea de astăzi, alături de Etelka Babeș, soția eroului din martie ’89, au mai fost prezenți reprezentanții Asociației 15 Noiembrie 1987 – Brașov, ai Asociației Luptătorilor, Răniților și Urmașilor Eroilor din Decembrie 1989, primarul Allen Coliban și cei doi viceprimari, Flavia Boghiu și Sebastian Rusu, prefectul Cătălin Văsii și subprefectul Lucian Pătrașcu, vicepreședintele CJ Zoltan-Huba Szenner.
Vizibil emoționată de reamintirea acelui moment, soția eroului martir L.C. Babeș a rememorat clipele prin care ea și fiica ei au trecut în ziua aceea, în care Babeș a ales sacrificiul suprem pentru a spune un adevăr pe care majoritatea nu avea curajul să îl spună: că în România există un regim totalitar și opresiv, care îi ține pe români prizonieri.
,,Era o zi frumoasă, ca acum, o zi cu soare. Știam că el era plecat la schi. Am mers acasă după serviciu și am început să îl aștept și nu mai venea, nu știam ce s-a întâmplat atunci pe pârtia aceea, în ziua aceea frumoasă. Ce m-a impresionat este, când am fost anunțată la ora 6 seara că trebuie să mă duc la spital că s-a întâmplat ceva, dintr-odată s-a pornit o furtună, un viscol, o ninsoare, de parcă voia să-mi spună că s-a întâmplat ceva rău, ceva ce nici nu se poate exprima prin cuvinte. Îmi pare tare rău că, probabil, el prin picturile acelea a vrut să tragă un semnal, dar cine l-a înțeles? Eu nu l-am înțeles. Asta e, noi, eu și cu fiica mea, ducem crucea mai departe, cum am mai zis, și ne pare tare rău că asta a fost soarta noastră”, a povestit Etelka Babeș.
Toți vorbitorii au subliniat necesitatea de a păstra vie memoria acestui erou și de a transmite atât celor tineri, cât și tuturor românilor și europenilor că și România a avut un Jan Palach, care a avut curajul să înfrunte de unul singur un întreg regim.
Prezent la ceremonie, primarul Allen Coliban a vorbit despre însemnătatea gestului extrem al lui L.C. Babeș, dar și despre modul în care comunitatea brașoveană îl va onora pe acest erou.
,,S-au împlinit 34 de ani de la jertfa supremă a lui Liviu Corneliu Babeș, un moment, un reper istoric în tot ceea ce înseamnă revolta și lupta împotriva dictaturii, împotriva comunismului și pentru libertate a Brașovului. Avem acest reper în istoria României și în istoria Brașovului, un reper care pune România pe o hartă a unor astfel de gesturi supreme, tragice, alături de Cehoslovacia de atunci, alături de Polonia, alături de Ungaria. Începând din ’68-’69 și până la căderea comunismului în Europa de Est au fost și astfel de gesturi, pe care popoarele din preajma României, vecinii noștri, știu să le marcheze mult mai puternic și să le facă parte din cultură și parte din memoria istorică și memoria colectivă a neamului. Este datoria noastră să veghem la păstrarea acestei memorii, prin astfel de evenimente care sunt, îmi dau seama, dificile pentru familie și merită să acordăm cu toții un cuvânt de recunoștință și un cuvânt de alinare familiei pentru această memorie dureroasă an de an. Pe de altă parte, avem datoria de a marca acest moment și prin monumente și printr-un spectru mai larg de evenimente. Ce pot să vă spun față de anul trecut – pentru că, din păcate, aici, la cruce și lângă biserica ne vedem cam aceiași oameni an de an – ce pot să vă spun față de anul trecut este că am avut această discuție cu noul arhitect șef și a fost stabilită o locație pentru monument. Vom lucra astfel încât la comemorarea a 35 de ani să existe și monumentul pe care cu toții îl așteptăm de atâta timp. Pe de altă parte, astăzi vă invit pe toți, începând cu ora 15.00, la Banca de Cultură Apollonia, cel mai mare centru cultural al Brașovului, la un program elaborat, un program plin de evenimente care combină mai multe arte – arte vizuale, arte ale spectacolului etc – care au în prim plan memoria lui Liviu Corneliu Babeș și totodată ne ajută să învățăm mai multe despre ce a însemnat el ca om și ca artist. Va fi o expoziție cu lucrările dumnealui, și mulțumesc încă o dată familiei pentru sprijin, pentru colaborare, pentru deschiderea de a organiza un astfel de moment. De asemenea, vreau să mulțumesc Asociației 15 Noiembrie și domnului Marius Boeriu pentru că au avut inițiativa de a face un eveniment pentru cei mai mici dintre schiori. Avem, începând din acest an, această Cupă la schi, care este totodată dedicată memoriei lui Liviu Corneliu Babeș. E important să transmitem mesajele acestea către generațiile tinere, atât prin activități plăcute lor, precum schiul, cât și prin evenimente culturale. Astăzi, avem un prim astfel de eveniment, care îmi propun să fie o tradiție anuală. Deci, începând cu ora 15.00, sunteți toți invitați la Banca de Cultură Apollonia, să discutăm și într-o altă notă despre gestul și despre omul Liviu Corneliu Babeș. Vă mulțumesc și Dumnezeu să-l odihnească în pace! Alinare familiei!”, a declarat primarul Allen Coliban.
Cine a fost Liviu – Cornel Babeș?
În 2 martie 1989, brașoveanul Liviu Cornel Babeș și-a dat foc la baza pârtiei Bradul, în semn de protest față de politica opresivă și inumană a regimului ceaușist. La baza pârtiei, cuprins de flăcări, bărbatul s-a prăbușit, sub privirile celor prezenți, între care și foarte mulți turiști străini, după ce înainte de a se autoincendia a afișat pe trunchiul unui copac textul „Stop Murder, Auschwitz = Brașov“.
„Am auzit un geamăt și un om cuprins de flăcări a apărut din pădure. Nu părea că încearcă să-și stingă cercul de flăcări care îl cuprinsese. Nu spunea un cuvânt, dar aveam impresia ca-i aud sfârâitul părului și al pielii. Durerea sa era cumplită, dar, deși trecuse mai mult de un minut de când îl observasem, nu dădea niciun semn că ar încerca să se salveze. Atunci a apărut cineva cu o pătură și împreună am încercat să-l stingem”, povestea ulterior presei occidentale Douglas Wallace, un turist britanic care a încercat să stingă flăcările care l-au cuprins pe brașovean.
În 2 martie 1989, seara, Liviu Cornel Babeș murea la Spitalul Județean, din cauza arsurilor grave pe care le suferise. În aceeași seară, la Europa Liberă s-a transmis un anunț scurt care spunea că se pare că un român și-a dat foc pentru a protesta împotriva comunismului.
În aprilie 1989, Occidentul a aflat despre Liviu Cornel Babeș prin intermediul ziarului „The Free Romanian“, articol care apoi a fost preluat și de prestigiosul „The Sunday Times“.
În 1997, Liviu Babeș a fost declarat Erou Martir, iar Consiliul Local Brașov l-a declarat post-mortem Cetățean de onoare al Brașovului.
