România ar putea încasa, într-o primă etapă, doar aproximativ 3 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde de euro solicitate prin ultimele două cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Diferența de aproximativ 3,4 miliarde de euro riscă să fie suspendată, potrivit estimărilor prezentate miercuri, 4 noiembrie, de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu.
Potrivit Agerpres, România are de încasat 2,08 miliarde de euro prin cererea de plată numărul 5 și 4,35 miliarde de euro prin cererea numărul 6. Cele mai mari probleme sunt înregistrate la ultima cerere, care include 104 jaloane și ținte, dintre care 32 prezintă riscul unor penalizări sau al suspendării sumelor aferente.
În cazul cererii de plată numărul 5, șase dintre cele 75 de jaloane prezintă probleme. Ministrul a explicat că există atât reforme și obiective neîndeplinite, cât și investiții realizate pentru care documentele justificative sunt incomplete sau nu corespund cerințelor Comisiei Europene.
Autoritățile române urmează să transmită documente suplimentare până vineri, 6 noiembrie, pentru a demonstra îndeplinirea cât mai multor obiective asumate prin PNRR.
Decizia Comisiei Europene este așteptată în jurul datei de 20 noiembrie, iar sumele aprobate ar putea fi virate până la sfârșitul anului 2026. Pentru fondurile suspendate din cauza documentației insuficiente, autoritățile speră să poată obține ulterior o parte din bani, după transmiterea clarificărilor necesare.
Ministrul a precizat că cifrele prezentate reprezintă estimări ale instituției și pot fi modificate în urma evaluării Comisiei Europene.
În ceea ce privește investițiile aflate în stadii avansate, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene analizează, împreună cu Ministerul Finanțelor, posibilitatea identificării unor surse alternative de finanțare, inclusiv fonduri europene de coeziune sau alocări de la bugetul de stat, în limitele legislației aplicabile.
Situația este importantă și pentru autoritățile locale, inclusiv cele din județul Brașov, care derulează proiecte finanțate prin PNRR. Deocamdată, nu a fost prezentată o listă a investițiilor locale care ar putea fi afectate de eventualele suspendări.
