Similar celorlalte infracțiuni electorale, infracțiunea de fraudă la vot aduce atingere democrației și dreptului cetățenilor de a-și exprima opțiunea politică liber. Frauda la vot ar putea produce efecte negative în ceea ce privește încrederea cetățenilor în procesul electoral și, cu siguranță, denaturează voința reală a alegătorilor, notează legalbadger.org.
Frauda la vot se manifestă prin acțiuni care compromit integritatea procesului electoral. În esență, frauda electorală apare când o persoană votează fără a avea acest drept, votează de mai multe ori sau introduce în urnă mai multe buletine de vot. Un exemplu ar putea fi situația în care o persoană votează atât la secția de domiciliu, cât și în alte localități unde se află temporar.
Codul penal sancționează această infracțiune prin art. 387, stabilind că se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă persoana care votează fără drept, votează de mai multe ori sau introduce în urnă mai multe buletine decât are dreptul. Aceeași pedeapsă se aplică și în cazul utilizării unei cărți de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.
Deși, textul din Codul penal nu pare să fi fost modificat, prin efectul art. VII din Legea nr. 162/2020, toate prevederile din cuprinsul actelor normative referitoare la cartea de alegător au fost abrogate. Prin urmare, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, cartea de alegător a dispărut complet în România, votul exercitându-se exclusiv printr-un act de identitate valabil.
Tentativa la infracțiunea de fraudă la vot se pedepsește, ceea ce înseamnă că și simpla încercare de a frauda votul atrage răspunderea penală. Conform practicii instanțelor de judecată, nu este necesar ca votul fraudulos să fie și valid – simpla acțiune de a aplica ștampila pe buletin sau de a-l introduce în urnă constituie infracțiune consumată.
Frauda la votul electronic
Legislația penală reglementează distinct și frauda la votul electronic, sancționând fapta cu închisoare de la 1 la 5 ani. Acțiuni precum accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea buletinelor de vot în format electronic pot constitui conținutul infracțiunii de fraudă la votul electronic. Această prevedere are însă caracter potențial, întrucât sistemul de vot electronic nu este încă implementat în România pentru alegerile generale, precum scrutinul de alegeri prezidențiale și parlamentare 2024.
Așadar, prevederile Codului penal urmăresc protejarea a două valori sociale și anume integritatea rezultatului alegerilor și egalitatea dreptului de vot al fiecărui cetățean.
Sursa, legalbadger.org
