Dezvoltarea accentuată a industriei de gaming, în ultimii cinci ani, susţinută de prezenţa în România a peste 100 de companii producătoare de jocuri, care desfăşoară afaceri de peste 188 milioane euro (2018) şi au circa 6.000 de angajaţi, a condus la apariţia şi la crearea tot mai multor joburi în domeniul jocurilor video, susţine Bandai Namco Entertainment România, unul dintre cei mai mari dezvoltatori de jocuri prezenţi pe piaţa autohtonă.
Industria de gaming din România a raportat, în 2018, o cifră de afaceri de peste 188 milioane de dolari, în creştere cu 19,2% faţă de anul precedent, iar previziunile pentru 2019 sunt şi mai optimiste, potrivit celui mai recent raport publicat în noiembrie 2019 de Asociaţia Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA).
Atractivitatea acestei industrii de divertisment, care s-a dezvoltat inclusiv în vremuri de recesiune, a dus la dublarea producătorilor de jocuri în ultimii ani, iar tot mai multe studiouri s-au concentrat masiv pe dezvoltarea de produse. Totodată, joburile din domeniul jocurilor video au cunoscut o diversitate accentuată, creându-se roluri şi responsabilităţi noi.
”Şi beneficiile atractive acordate angajaţilor din industria jocurilor video, în linie cu cele oferite în domeniul IT&C, au stat la baza dezvoltării locurilor de muncă. Nivelul ridicat de salarizare, programul flexibil, birourile moderne, spaţiile de relaxare, tehnologiile şi echipamentele tehnologice de ultimă generaţie, bonusurile de performanţă, zilele libere suplimentare, abonamentele medicale şi abonamentele la sălile de sport, accesul la traininguri, conferinţe şi evenimente se numără printre cele mai căutate şi apreciate beneficii oferite de cei mai mulţi jucători din industria de gaming din România, printre care şi Bandai Namco”, se arată în comunicat.
România are nevoie de instituţii de învăţământ specializate
Compania atrage atenţia că România are nevoie de instituţii de învăţământ specializate şi de materiale didactice care să sprijine tinerii în programarea, desenarea şi lansarea unor lumi virtuale, în construirea unor jocuri cu poveşti. În acest fel, tinerii pot învăţa să devină programatori, designeri, artişti, testeri sau chiar antreprenori în domeniul jocurilor video.
”Joburile din industria jocurilor video s-au diversificat masiv în ultimii cinci ani, în special în companiile mari. Dacă înainte, un joc putea fi produs de o singură persoană, responsabilă cu ideea, conceptul, programarea şi designul, ocupându-se inclusiv de texte şi muzică, astăzi lucrurile stau diferit. Pe măsură ce jocurile au început să aibă tot mai mult succes, s-au creat poziţii tot mai specializate. În prezent, pe piaţă sunt disponibile joburi de programare, design, artă, management de producţie, testare (QA), suport pentru clienţi, resurse umane şi comunicare”, se arată în comunicat.
Astfel, noţiunile de programare şi de grafică nu mai reprezintă principalele criterii în recrutarea specialiştilor în domeniu, existând poziţii care nu necesită nicuna dintre aceste cunoştinţe. Există responsabili cu experienţele jucătorilor (UI/UX Designer), cu monetizarea jocurilor (Game Economy Designer), specialişti care interpretează aspectele de succes ale unui joc (Game Analyst), responsabili de comunicarea cu fanii (Community Manager), persoane care testează diverse aspecte ale unui joc, dar şi specialişti care scriu poveşti, se ocupă de muzică, marketing, customer service sau chiar business, potrivit companiei.
Cea mai frecventa şi sigură metodă în vederea unui job în industria de gaming o reprezintă aplicarea la poziţiile disponibile. Studiourile îşi publică rolurile pe site-urile proprii, pe platformele de joburi şi pe reţelele de social media.
Prima regulă în recrutare o reprezintă pasiunea candidaţilor pentru jocuri
”Procesul de recrutare constă în câteva interviuri (variază în funcţie de companie) şi, de regulă, în promovarea unor teste în cadrul cărora este important să stârniţi interesul angajatorilor, în special dacă nu aveţi experienţă în domeniu. Prima regulă în recrutare o reprezintă pasiunea candidaţilor pentru jocuri, fie că sunt board games, jocuri pe mobil, PC sau console. Dacă nu eşti foarte pasionat, dacă nu te poţi pune în locul unui jucător, va fi foarte greu să creezi un produs căruia i se adresează”, se arată în comunicat.
Totodată, cerinţele depind şi de specializări. De exemplu, pentru a lucra în departamentul de Quality Assurance (QA) al unui studio, este nevoie de cunoaşterea aprofundată a limbii engleză şi o bună organizare. Pentru a deveni Concept Artist, compania recomandă realizarea de concepte ale unui caracter dintr-un joc.
”Unui artist UI/UX îi sugerăm să realizeze un portofoliu cu redesignul interfeţelor mai multor jocuri. În ceea ce priveşte cele mai căutate roluri din industria jocurilor, acestea sunt cele de programare, design, artă şi QA. Proporţia lor variază de la companie la companie, însă, de regulă, cele mai frecvente poziţii sunt cele de programare. Totodată, în funcţie de structură, roluri şi responsabilăţi, angajatorii caută candidaţi specializaţi în mai multe limbaje de programare, cu sau fără experienţă în industrie, vorbitori foarte buni de limbă engleză, persoane creative, cărora le place să lucreze în echipă”, se arată în comunicat.
