Simți că nu mai reziști? Uite ce concedii medicale poți cere

Munca este în strânsă legătură cu toate aspectele vieții, iar eficiența la locul de muncă depinde de multe ori de elemente exterioare care o influențează. Unul dintre factorii cu un impact major asupra capacității de muncă este și sănătatea individului. Pentru momentele în care aceasta împiedică total sau parțial capacitatea de muncă, legislația prevede o serie de reglementări cu privire la concediile medicale. Concediile se acordă pentru a sprijini recuperarea sănătății și a capacității de muncă sau pentru a îngriji persoanele aflate în întreținere. Iată care sunt principalele concedii medicale și care este durata acestora, notează specialiștii redacției legalbadger.org.

1. Concediul medical propriu-zis sau pentru incapacitate temporară de muncă

Se acordă pentru boli sau accidente obișnuite care afectează temporar capacitatea de muncă și poate fi acordat pe diferite perioade în funcție de medicul care emite certificatul de concediu medical.

Medicul de familie poate acorda concediul medical pe o perioadă de 7 zile pentru un episod de boală, acordate fracționat. În primă fază va acorda concediu pentru 4 zile, care vor putea fi suplimentate cu încă 3. Durata maximăpentru care medicul de familie poate acorda concediul medical este de 28 de zile/an.

Citeste și:  RATBV extinde linia 41: noi opriri pe strada Plugarilor

Medicul curant poate acorda concediul medical pe o perioadă de 30 sau 31 de zile, acordate în 2 etape. Pot fi acordate 15 zile în prima fază cu posibilitatea de suplimentare a concediului cu încă 15 sau 16 zile. În cazul în care medicul acordă concediu medical în 2 etape acesta are obligația de a întocmi un plan de urmărire a evoluției bolii.

Durata totalăa concediului medical acordat unui asigurat într-un an calendaristic este de 183 de zile.

Primele 90 de zile pot fi acordate de medicul de familie sau de către medicul curant, iar următoarele 93 de zile pot fi acordate doar cu avizul unui medic expert în asigurării sociale și se acordă din 30 în 30 de zile.

Totuși, prelungirea este permisă și peste cele 183 de zile, fără a depăși 90 de zile, dacă asiguratul își poate redobândi capacitatea de muncă.

2. Concediu medical pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperare

Tipologia aceasta de concediu îl include pe cel pentru carantină, care va fi dat pe durata dispusă de DSP, și cel pentru izolare, a cărui durată este cea stabilită de medic. Durata acestora nu este inclusă în durata totală de 183 de zile a concediului medical propriu-zis.

Citeste și:  Bărbat de 34 de ani, cercetat pentru o cultură de canabis

3. Concediu medical pentru accidente de muncă / boli profesionale

Se acordă ca urmare a survenirii incapacității de muncă cauzate de un accident de muncă sau ca urmare a survenirii unei boli profesionale.

Durata maximă pe care acesta se poate dispune estede 183 zile pe an, cu posibilitatea de prelungire cu încă cel mult 90 de zile, în funcție de evoluția cazului și rezultatele acțiunilor de recuperarea, după cum prevede art. 36 alin. 3 din Legea 346/2002.

4. Concediu pentru îngrijirea copilului bolnav

Se acordă unuia din părinți pentru îngrijirea copilului bolnav, dacă acesta are sub 7 ani sau sub 18 în cazul în care copilul este diagnosticat cu un handicap, afecțiuni grave sau afecțiuni intercurente. Posibilitatea acordării acestui concediu este de 45 de zile pe an pentru fiecare copil.

5. Concediu pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice

Este acordat unei persoane asigurate, față de care pacientul cu afecțiuni oncologice și-a manifestat acordul să îl însoțească la intervenții chirurgicale sau tratamente prescrise de medicul specialist, iar durata maximă pe care se poate acorda acest concediu este 45 de zile an.

Citeste și:  Lucrările la pârâul Graft, oprite după descoperirea unor probleme grave. Trotuar în pericol de prăbușire în zona Piața Brassai

6. Concediul de risc maternal

Durata pe care se acordă concediul de risc maternal este de 120 de zile care pot fi acordate dintr-odată sau fracționat de către medicul de familie sau de către medicul specialist pentru a se evita expunerea femeii care a născut recent sau care alăptează la factori nocivi.

7. Concediu de maternitate

Este acordat, ca regulă, pe o perioadă de 63 de zile înainte de naștere și 63 de zile după naștere, dar perioada poate fi repartizată diferit la recomandarea medicului sau la cererea femeii, cu obligația de a acorda însă o perioadă minimă de 42 de zile după naștere.

Concluzionând, observăm importanța cu care legislația tratează evenimentele din viața personală, precum și corelarea acestora cu capacitatea de a munci, stabilind în scop de protecție, concedii adaptate la particularitățile fiecărui tip de eveniment.

Sursa, legalbadger.org.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.